Uite că se întâmplă uneori ca maşinile de test să nu ne fie oferite doar pentru o zi sau două, sau trei, ci pentru o perioadă aproape uriaşă de timp! Tocmai aşa ne anunţase la începutul acestei toamne un e-mail cu o aprobare din Russelsheim, patria celor de la Opel: „aveţi un Opel Zafira facelift, care vă aşteaptă să-l preluaţi în octombrie din Russelsheim şi să-l testaţi cu plăcere tocmai o lună de zile! Da, fireşte că puteţi să mergeţi cu el şi în Moldova, la voi acasă, ba chiar ne dorim s-o faceţi să-l exploataţi atât pe trasee speciale, cât şi pe cele uzuale, cotidiene, din patria voastră!” Trebuie să menţionăm aici că odată cu faceliftu-ul operat în

vara anului 2016, Zafira a scăpat de aditivul „Tourer” din denumire şi acum a revenit la denumirea de Zafira.

Ce noroc delicios pe capul nostru! „Diesel?” – întreb eu? „Da, diesel, alegem noi un motor super eficient pentru voi”. „Şi dacă tot e o maşină familistă, pot să călătoresc o parte din traseu cu tot cu familia mea?” „Fireşte, chiar am fi bucuroşi pentru asta” – mi se răspunde. Eh, în acel moment norocul delicios a devenit şi gigantic de important, iar eu mi-am anunţat familia că la începutul lunii octombrie plecăm într-o mini-vacanţă.

Coincidenţele făcuseră să am nevoie de a întoarce în Germania una din maşinile participante la SUV maratonul nostru tomnatic, aşa că nici n-a mai trebuit să cumpăr bilete de avion. Acel SUV ne-a servit drept mijloc de transport spre Germania. Şi deoarece am un fiu, căruia nu-i prea plac dulciurile, dar nu poate rezista nici o zi fără fructe, iar eu tocmai revenisem de la maratonul prin Moldova cu câteva lăzi de mere din livezile de la sudul Moldovei ale lui Ion Tulei, am pus una din acele lăzi în portbagaj.

Dăm pe fast-forward vreo trei zile de călătorii cu staţionări spre Germania şi ajungem în Russelsheim, un frumos orăşel din apropiere de Frankfurt, unde s-a născut marca Opel şi unde şi astăzi e localizat sediul central al mărcii, dar şi una din cele mai importante uzine Opel. Ajung la recepţie şi când mi se înmânează actele pentru semnare văd scris „Zafira Turbo 200 CP”. Hm… Parcă Zafira n-are dieseluri de 200 CP în gamă, nu? Sau oi fi scăpat eu ceva? Apoi arunc o privire mai detailată în acte şi văd scris clar 1.6 Turbo 200 CP. Păi acesta e motor pe benzină, fraţilor! Parcă aşteptam un diesel ultra eficient! O voce caldă de la celălalt capăt al telefonului îmi zice neaoşă – „ah, una din maşinile diesel păţise ceva în mâinile altui jurnalist, iar noi ţi-am alocat una nouă, de 200 CP, pe benzină, super-echipată, şi ne-am gândit că 200 CP n-au cum să te supere, mai ales c-o vei folosi o lună de zile!” Bine ziceţi, sigur că n-au cum să mă supere, fraţilor! „Ah, da” – mai adaugă vocea de la celălalt capăt al telefonului – „nu

uita că ai hotspot WiFi la bord,
activ toată Uniunea Europeană, e
parte din sistemul GM OnStar, pe
care-l ştii cu siguranţă de la testele

noastre internaţionale. În Moldova
nu va fi activ, doar în toate
celelalte ţări vei avea WiFi la bord
peste tot!”

Asta e fantastic, dragii mei! Simţeam în acel moment o mândrie ce abia urma să se materializeze în faţa familiei mele, când acuşi le voi spune despre WiFi-ul de la bord, disponibil toată călătoria! Băiatul meu cu siguranţă va vrea să

asculte „Sunt hoinar, sunt lăutar”, de Zdob şi Zdub, sau „Om cu inimă de lemn”, sau „Moldovenii s-au născut” – toate pe YouTube. Chiar şi ceva desene animate în timpul călătoriei! Oh, ce călătorie vom avea!

Păşesc prin parcarea cu exemplare Opel şi caut maşina cu plăcuţe GG OZ 306. Uite-o! Roşie ca focul! Frumoasă!

Ah, ce jante! Ce culoare! Ce blocuri optice! Da, sunt full LED!

Şi deoarece europenii preferă maşinile non-premium cu cutii de viteze manuale mult mai tare decât cele cu automate, maşina mea e cuplată la o cutie de viteze manuală cu 6 trepte. Motor 1.6 turbo, pe benzină, de 200 CP şi 280 Nm şi, de altfel, acest motor poate fi

cuplat doar cu o cutie manuală la Zafira. Eh, pentru noi asta nu e deloc o problemă! Aşa că în scurt timp ieşisem din parcare şi eram în plin proces de transfera a bagajelor de călătorie dintr-o maşină în alta. Fireşte, nu putea să constat altceva decât că Opel Zafira are un portbagaj uriaş pentru călătorii lungi, dotat şi cu o mulţime de spaţii de

depozitare în podeaua lui, pe care încă nu apucasem să le folosesc.

De aici am pornit pe un prim segment de 400 km spre sudul Germaniei, un segment ce trebuia traversat cât mai repede, pentru ca după el să putem ajunge în Austria, în munţi. Era deja seară, de aici din Russelsheim şi am

apucat-o repede spre reţeaua de autostrăzi fără limită de viteză a Germaniei.

Sistemul multimedia al noii Zafira nu are un sistem de navigaţie nici în cea mai înaltă dotare, şi asta pentru că are CarPlay, iar odată cu CarPlay puteţi utiliza sistemul de navigare de pe

telefon, aceeaşi aplicaţie nativă Maps pe care o are orice iPhone de multă vreme încoace, spre exemplu. Dar e nevoie de conexiune periodică la internet, veţi spune, şi veţi avea dreptate! Şi tocmai aici vă amintim că maşina are hotsport WiFi la bord! Apeşi un buton la oglinda retrovizoare şi ea-ţi

afişează parola de conectare, îţi conectezi telefonul şi voila, ai toate odată!

Am început călătoria pe autobahn cu viteze moderate, de 130-140 km/h. Peste vreo oră, însă, traficul s-a eliberat simţitor şi asta ne-a permis să călcăm

vanul acesta familist cu motor de 200 CP la viteze mult mai îndrăzneţe! Atingem 160, 170 apoi şi 180 km/h, iar Zafira se simte în apele sale la asemenea viteze! Până şi manevre ce solicită mai mult stabilitatea de curs a maşinii, precum schimbările de benzi, sau luarea curbelor de autobahn, sunt

executate cu deplină încredere! Mai observ că am butoanele Sport şi Tour lângă display-ul sistemului multimedia, ceea ce înseamnă că am amotizoare cu reacţii adaptive, care pot fi rigidizate în regim Sport sau înmuiate în regim Tour, sau lăsat în forma lor implicită medie în regim normal. Deocamdată nu simt nevoia unui alt comportament, aşa că las Zafira în regim firesc.

Era noapte de-a binelea când am ajuns la sudul Germaniei, unde am lăsat ce-a dea doua maşină, cu care venisem de acasă şi acum eram cu toţii la bordul lui Zafira. Ne îndreptam spre Alpii austrieci, unde aveam programată o pauză montană cu acest automobil familist. Era noapte, aveam să ajungem târziu, însă prevenisem gazda că vom fi la destinaţie abia pe la ora 1 noaptea, iar ea acceptase bucuroasă. Mai târziu aveam să aflăm şi de ce – era un Gasthaus austriac mai izolat, iar în această perioadă deloc aglomerată de turişti ne nimerisem să fim unicii oaspeţi ai pensiunii.

Călătorind noaptea pe drumuri cu trafic rarefiat, simţi cel mai bine avantajele unor faruri full-LED. Farurile de pe Zafira se numesc AFL LED în familia Opel, ceea ce înseamnă o tehnologie avansată, la un pas imediat sub cele de

tip matrix LED, disponibile pe Astra. Dacă cele de pe Astra pot crea celule de umbră deconectând şi reconectând succesiv unele LED-uri, evitând orbirea traficului din faţă, atunci cele de pe Zafira nu au o asemenea funcţie, în

schimb dispun de includerea şi oprirea automată a fazei lungi, iar pe lângă asta şi de câteva regimuri de funcţionare, adaptate pentru diferite peisaje de condus nocturn – oraş, extra-urban, curbe, manevre, etc. În curbe farurile nu întorc direct, ci activează LED-uri suplimentare care luminează interiorul curbei pentru mai multă vizibilitate. În oraş farurile dau fascicule mai scurte şi mai împrăştiate spre părţile laterale, în timp ce în afara oraşului fasciculele sunt direcţionate la o distanţă mai mare

în faţă, pentru mai multă vizibilitate, iar partea dreaptă a drumului este luminată mai sus şi mai bine pentru a vedea de la o distanţă cât mai mare posibile vietăţi – animale spre exemplu. Ba chiar, dacă veţi călători în Marea Britanie, spre exemplu, farurile pot fi setate să-şi ajusteze algoritmul simetric invers, atunci când mergeţi pe partea stângă a drumului, pentru aceeaşi vizibilitate! Cu aceleaşi faruri, e vorba doar de o reglare automatizată temporară!

Eu merg pe aici, prin Austria şi savurez lumina clară, eficientă a acestor faruri. Sunt obişnuit cu cele ce pot crea celule de umbră de pe maşina pe care o conduc zi de zi, dar trebuie să recunosc că şi aceste faruri fac o treabă excelentă în a asigura vizibilitate superbă pe traseu. Şi includerea fazei lungi automate şi oprirea ei când am trafic în faţă funcţionează de asemenea fără rateu.

Într-un final, ajunsesem la pensiunea noastră, pe la 1 noaptea cum estimasem. Era frig de tot în munţi, însă la ultimul etaj al pensiunii ne aştepta un apartament bine încălzit, unde am adormit buştean, cu aer de munte… Mâine dormim cât ne pofteşte inima!

A doua zi, n-am făcut decât să savurăm un dejun simplu, dar gustos, şi împrejurimile acestui sătuc de munte, înconjurat de priveliştile ierbii în miezul acestui peisaj!

Următoarea zi, am pornit spre Halstatt, unul din cele mai frumoase locuri din lume, după sfaturile celor mai experimentaţi călători. Halstatt înseamnă şi o mină de sare, dar şi un frumos lac de munte unde stâncile muntoase dau drept în apă şi crează un peisaj excepţional. Călătorind pe

aceste drumul de munţi, fiul meu de pe bancheta din spate şi-a deschis iniţial acoperişul panoramic, savurând priveliştea vârfurilor de munţi şi tachinându-ne că doar

el are parte de asemenea imagini! Dar, la un moment dat, soţia mea apucă un mâner de deasupra noastră de pe

plafon, a cărui funcţie ne fusese neclară până atunci şi zice că uite, se mişcă tot plafonul, ce o fi asta. Apuc eu şi trag spre spate! Aoleu! E parbrizul acela panoramic al lui Zafira, despre care

ţin minte că se vorbea încă din momentul lansării acestei generaţii! Plafonul s-a deschis cu vreo 40-50 cm în spate şi a lăsat vizibil un parbriz

imens, neîntrerupt, ce trece înacoperiş! Vai de mine! Ce viziune mi se deschide acum pe aceste drumuri din Alpii austrieci! Văd şi eu vărfurile munţilor,

văd întreaga frumuseţe a locurilor prin care călătoresc cu acest automobil de familie!

Din când în când, prin aceste curbe, includ regimul Sport şi rigidizez suspensia. Dar maşina trece şi aşa destul de bine prin viraje, neavând simptome pronunţate de ruliu. WiFi-ul de la bord prinde excelent şi-n munţi, iar eu observ că-n regim Sport şi motorul devine mai nărăvaş un pic.

De altfel, începe să-mi placă funcţionarea motorului într-un mod special. Treptele cutiei de viteze sunt relativ scurte, la 80 km/h poţi avea deja aproape 2,000 rpm în treapta a 6-a, însă curba puterii acestui propulsor e mai apropiată de cea a unui

motor aspirat natural, în care forţa lui se deschide treptat pe măsură ce se urcă în turaţii, în loc să se dea tot cuplul în avaşanşă de la turaţii joase şi să se menţină exact aşa până sus. Aici

operezi ca la un motor clasic – urci turaţii dacă vrei mai multă putere, şi motorul chiar îţi dă forţă cu vârf şi

îndesat, dacă-l alergi spre vreo 4-5 mii rpm! E o maşină-rachetă, dacă vrei! Cei 200 CP fac minuni, şi chiar mă îndoiesc că Zafira asta prinde prima sută în numai 8.8 secunde, cum scrie cartea, întrucât am impresia unor acceleraţii mult mai pronunţate!

Am tot ascultat pe drum podcasturi online, posturi de radio online după stilul dorit, piese şi emisiuni pe YouTube. Să ai internet la bord peste tot în asemenea călătorii lungi cu familia – e o chestie fantastic de utilă în zilele noastre. Şi n-ai treabă cu roaming-ul, cu selectarea operatorilor, toată această bătaie de cap şi-a asumat-o producătorul!

Ne-a mai luat câteva zile cu popasuri, prin Austria, prin munţi, dar şi prin capitală. Apoi, din Vienna, mi-am zis că pot merge deja direct spre Chişinău. Eram odihnit şi încrezut că pot merge şi pe timp de noapte. Şi am mers fără probleme, cu ochii protejaţi de oboseală graţie luminii bune, dar şi cu creierul întotdeauna antrenat datorită conexiunii online cu tot soiul de podcasturi şi emisiuni. Da, conexiunea de internet a fost disponibilă şi în România!

Atunci când am ajuns în Moldova, sistemul multimedia ne-a anunţat că nu mai avem conexiune în maşină. Aveam, în schimb, conexiunea de internet a telefoanelor, aşa că tot conectaţi am

rămas. A fost o călătorie sută la sută conectată online!

Am ajuns la Chişinău cu un consum mediu de 9.2 litri/100 km pentru întregul traseu, inclusiv munţi, inclusiv alergările de 180 km/h pe autobahn, inclusiv oraşele României, inclusiv apăsările mele intense de acceleraţie. Recunosc că n-am condus prea eficient, ci mai degrabă savuros şi dinamic!

Aşadar, Opel Zafira de 200 CP a ajuns în Moldova, iar în faţă ne aştepta încă aproape o lună de experienţe la bordul acestei maşini de familiste atât de puternice! Eh, parcă simt că abia aici încep cele mai piperate impresii! Aha, deci trebuie să staţi pe aproape pentru noi episoade ale acestei experienţe

de o lună cu acest automobil venit temporar în garajul redacţiei noastre!

Ilie Toma