ZIUA 11 în expediţia spre ţara lui Moş Crăciun: aproape de capătul pământului, am găsit aurora boreală!

După o noapte geroasă în Karasjok, maşinile noastre expediţionale au pornit dimineaţa cu o nouă sesiune de încălzire în aceste tărâmuri arctice. Ba chiar le-am adus în faţa hotelului pentru a ne facilita încărcarea la bord a nenumăratelor genţi pe care le avem drept bagaje ale echipajului. Unicul bagaj care rămâne neclintit şi nu părăseşte niciodată portbagajele celor 4 Skoda KAROQ din caravană sunt sacii de scrisori, cu scrisorile copiilor din toată Europa, incusiv a celor din Moldova!
De la Karasjok drumul o ia repede spre nord, însă aveam de parcurs vreo 90 de kilometri până la Lakselv înainte de a ieşi la coasta mării. Până la acel punct, drumul ne-a bucurat cu peisaje care-ţi taie respiraţia: depresiuni întinse de-ţi părea că veni capătul lumii la orizont, munţi nu prea înalţi, dar de forme magnifice, şi un cer de un albastru adânc, pe care-l poţi vedea doar în aceste regiuni arctice.
În Lakselv am făcut stânga pentru a continua pe traseu E6, care avea să ne ducă la Nordkapp. Nici nu prea există multe drumuri pe aici, de fapt, aşa că, dacă o apuci pe un asemenea traseu, poţi merge liniştit, fără riscul de a rătăci, întrucât alte drumuri pur şi simplu nu mai există.
Ei bine, şi după acest punct ni s-a deschis în faţă priveliştea magnifică a mării Barent, care e, de fapt, parte componentă a Oceanului Îngheţat de Nord. Cine a fost măcar o dată fermecat de lecţiile de geografie se va simţit cu siguranţă fericit să ajungă prin aceste locuri ale planetei.
Iar priveliştile de aici te fac să te simţi şi mai entuziasmat în faţa imensităţii naturii. Fiordul de alături, apa de un albastru adânc, aproape negru, condimentată cu gheaţa albă din aproapea ţărmului, relieful nemaipomenit şi din nou culoarea cerului ce pare să-ţi deschidă în faţă o paletă nemaivăzută până acum formează superbul acestui peisaj.
Tot continuând înainte, apusul a venit repede, înainte ca soarele să reuşească măcar să-şi facă apariţia pe cer. Acele ceasornicului indicau abia orele 2 după amiază. Luna, în schimb, a apărut deodată după orizont, având nişte dimensiuni imense, de parcă am fi fost cu vreo 7 mii de kilometri mai aproape de ea în aceste zone arctice.
Au urmat noi şi noi locuri desprinse din poveste, fiecare din ele putând fi transformat în imaginea unui tablou de perete. Mai aproape de final, a trebuit să trecem şi un tunel lung pe sub mare, pentru a ajunge pe insula ce găzduieşte capul nordic al Europei.
De aici şi până în oraşul de popas n-a durat mult. Îi spune Honiggsvag şi e la vreo 37-40 km de Nordkapp, iar noi am staţionat aici tocmai pentru că unul din puţinele centre de civilizaţie de aici şi e aproape de Nordkapp, or, a doua zi trebuia să fim la oră matinală la segmentul de drum închis spre cel mai nordic punct, segment de drum pe care se circulă doar cu convoi de autospeciale.
Aşadar, odată cazaţi la hotel, căutasem un loc în care să cinăm. Cineva dintre noi fusese entuziasmat să descopere pe un site mai multe restaurante interesante, dar când am dat un sunet la unul din restaurante, am fost uimiţi să auzim că e închis tocmai până în luna mai! Încă o căutare scurtă şi verdictul ne-a fost clar foarte curând: în tot orăşelul doar două localuri sunt deschise în această perioadă – un bar şi restaurantul hotelului la care eram cazaţi noi. Prin urmare, n-am avut decât o alegere logică, să cinăm la hotel.
Iar după aia a început partea cea mai spectaculoasă a zilei. Deşi cerul păruse înnorat cam tot drumul şi nu promitea şanse de a vedea aurora boreală, către ora 9 seara se înseninase brusc, iar de aici încolo a pornit un spectacol magnific pe cer. O auroră boreală intensă cum rar poţi vedea, care umplea cerul de un spectacol terifiant de frumos!
Tot aici am transmis şi live-ul, pentru ca şi voi să fiţi parte în direct a acestui spectacol. Bateriile telefoanelor şi camerelor ne îngheţau, vântul bântuia nemilos, însă nimic nu putea sta în calea admirării unui asemenea spectacol al naturii. Unul din KAROQ-urile 4x4 a urcat până aici sus, pe drum neumblat de zăpadă, pentru a fi parte din peisaj. Încă o dată ne-am convins cât de capabile sunt KAROQ-urile 4x4, la o diferenţă uriaşă faţă de cele cu tracţiune faţă. Ai impresia unei tracţiuni integrale permanente performante, într-atât de bună este!
La sfârşit, când am plecat spre hotel, Marius, unul din colegii noştri, a constatat că şi-a pierdut telefonul prin zona vânării de auroră. Ne-am întors acolo cu un KAROQ şi am început să-l căutăm, folosind lanterna detaşabilă din portbagajul oricărei Skoda, parte filosofiei Simply Clever. Deşi nu speram să-l găsim foarte curând, iar unii dintre noi nu sperau deloc, am găsit telefonul peste nici două minute. A fost un moment în care Simply Clever a salvat situaţia!
Eh, dragii noştri, iar de aici încolo ne simţeam cu una dintre misiunile esenţiale ale acestei expediţii împlinită. Însă a doua zi urma o altă misiune, cel puţin la fel de importantă: să ajungem la Nordkapp, cel mai nordic punct al Europei. Încă era neclar dacă drumul va fi deschis sau închis, dacă vom putea merge dis-de-dimineaţă sau va mai trebui să aşteptăm, dar toate astea aveam să le descoasem a doua zi!
Până atunci, vă inviităm să savuraţi frumuseţea celor spuse mai sus într-un nou filmuleţ de excepţie!

Staţi cu ochii pe noi în continuare!
0
6,359
GALERIE FOTO (40 IMAGINI)
GALERIE VIDEO (1 MATERIALE)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!