Tesla a reuşit să dezvolte un Gigapress şi mai mare, care să poată presa şi ştanţa aproape toată structura maşinii dintr-o singură operaţiune

Tesla e cel mai profitabil producător de maşini electrice din lume de câţiva ani încoace nu doar pentru că maşinile se vând bine, ci şi datorită câtorva abordări revoluţionare ce stau la baza acestui succes, pe care ceilalţi nu le pot replica deocamdată. În primul rând, Tesla nu are dealeri, cărora să le aloce o parte uriaşă din preţul final al maşinii, doar pentru că aceştia negociază cu cumpărătorul final, Tesla sărind peste ei şi vânzându-şi direct maşinile către cumpărători. În al doilea rând, pentru că Elon Musk pare să fie un mare fan al tehnicilor descrise cândva de marele Henry Ford, care-şi motiva succesul mai ales prin revoluţionarea metodelor de fabricare, reducând numărul de componente, integrând mai multe componente într-unul singur şi eficientizând timpii de fabricare şi asamblare.

În zilele noastre, Elon Musk s-a declarat în repetate rânduri pasionat de „maşinăriile care fac maşini”, referindu-se la roboţii şi utilajele mari din fabricile sale, care produc maşini. Marea revoluţie, Musk a reuşit s-o aducă prin crearea primului Gigapress — o unitate de presare a metalului mult mai mare decât tot ce exista anterior în industrie, care putea presa şi stanţa o bucată imensă din caroseria lui Model 3 şi Model Y, ce formează structura inferioară, în zona centrală spre spate.

Acea zonă e de obicei de o formă foarte sofisticată şi la alţi producători e formată din multe alte piese care se nituiesc sau se sudează ulterior. Iar asta înseamnă zeci de operaţiuni de presare şi ştanţare a acelor componente, după care minute în şi de sudare, tratare cu adeziv sau nituire a componentelor într-un tot întreg. Tesla face efectiv o singură mişcare cu Gigapress, iar piesa finală e gata, economisind la zeci de alţi roboţi, la energia pentru ei, la lungimea liniei de producţie, la timpul necesar producţiei şi reducând substanţial costul de producţie a caroseriei astfel.

Ei bine, acum Tesla pare să fi mers şi mai departe şi să fi reuşit dezvoltarea unui Gigapress şi mai mare, care va putea presa şi stanţa întreaga zonă structurală inferioară a maşinii dintr-un singură mişcare. Deci, nu doar o bucată mare cât vreo 40-50% din lungimea maşini, cum era până acum, ci aproape 100%, produsă dintr-un singură mişcare a unui Gigapress imens. Cei de la Reuters au publicat o analiză detailată din documente şi schiţe de la Tesla, dar şi din surse interne, pe care Reuters spune că le are, dar nu le divulgă, care certifică anume acest fapt — că Tesla a reuşit să facă acest pas tehnologic imens în producţie. Nu l-a aplicat deocamdată, dar a reuşit să definitiveze tot procesul şi să dezvolte configuraţia necesară a acelui Gigapress uriaş şi a liniei de producţie ce-l va aplica.

Şi toate astea în timp ce Tesla deja reuşise să pună la fabricile sale un Gigapress şi mai mare pentru Cybertruck, cu o forţă de 9.000 tone, faţă de 6.000 tone, aplicate anterior. Se pare că dezvoltarea noului Gigapress pentru Cybetruck le-a şi favorizat calea pentru ştanţarea întregii maşini în cazul modelelor mai compacte, despre care vorbim azi.

Dezvoltarea rapidă a noilor elemente de ştanţare a fost posibilă la Tesla şi datorită aplicării nisipului şi printării 3D în etapa de testare şi ajustare, în timp alţii folosesc forme de metal. Asta înseamnă că-n etapa de pregătire a unui model de producţie, formele corecte pot fi testate şi ajustate mult mai repede, decât ar face-o alţi producători. Iar pe lângă asta, Tesla are şi avantajul unei experienţe imense în formarea de aliaje şi materiale, venită de la compania-soră, Space X. Şi toate astea ne duc cu gândul că Tesla tocmai a reuşit să-şi asigure fundaţia pentru următorul salt tehnologic imens, care va fi şi un avantaj competitiv extrem de important minim pentru 5-7 ani înainte, până când alţi producători vor reuşi să se dezmeticească şi să încerce să aplice măcar parţial asemenea soluţii, pe cât vor putea, pentru a nu încălca patentările Tesla.

Cei de la Reuters citează surse interne ale producătorului, care spun că Tesla n-ar fi decis cu siguranţă când va aplica exact presarea şi ştanţarea întregii maşini, sau dacă o va face la modele actuale sau viitoare, dar acest lucru ar urma să fie decis pe parcursul lunii curente. Aşa că Elon Musk pare să se apropie tot mai mult de visul său de a produce caroseria unei maşini practic printr-o singură operaţiune.

Ce ar însemna asta pentru cumpărători? Că modelele Tesla ar fi mai competitive în preţ de achiziţie faţă de multe altele. În acelaşi timp, existenţa unei singure piese mari de structură poate determina costuri de reparaţie mai mari, adeseori aceasta fiind imposibilă, iar astfel maşinile să ajungă casate după accidente mult mai mici.