Prima pagină  »  Teste drive  »  Opel Astra GTC
21 DECEMBRIE 2011
6,963
Opel Astra GTC
De Ilie Toma
2
Imaginaţi-vă locaţia perfectă pentru un condus plăcut. Mulţi au încercat să o facă găsind rute extrem de incitante, cu împrejurimi pline de farmec. Apoi, imaginaţi-vă şi maşina pentru acea locaţie perfectă. Un muscle-car american? Un Porsche 911? Un Jaguar vechi britanic? Sau un supercar italian? Ce-aţi zice dacă un Opel ar juca rolul de maşină perfectă?...



Nici eu nu credeam că e posibil. Deşi admir ceea ce face Opel din 2008 încoarce şi pentru mine istoria lor recentă se împarte în „până la Insignia” şi „după Insignia”. Ceea ce era până la Insignia, însemna ambiguitate, fiabilitate îndoielnică şi lipsă de emoţie. Ceea ce face Opel de la mijlocul lui 2008 încoace e inginerie inspirată, plină de caracter şi satisfacţie. Dacă mulţi alţi producători par a fi infectaţi de virusul trasului la indigo al modelelor în care toate maşinile lor au feţe identice şi nici măcar profesioniştii lumii auto nu pot spune din prima cu certitudine ce model privesc, atunci Opel are în mod constant inspiraţia de a crea noi modele care vin cu aceleaşi linii de marcă, dar aduc o proprie personalitate. Aţi putea confunda oare o Insignia cu o Astra? Sau o Meriva cu o Zafira? Nicidecum, pentru că, deşi sunt desenate de aceiaşi pictori, sunt opere distincte şi redau emoţie diferită.

Şi totuşi, necătând la admiraţia pentru evoluţia celor de la Opel, să califici un model al mărcii drept o maşină de vis, cu caracter sportiv, cu care să mergi într-o locaţie de vis, ar fi fost parcă prea îndrăzneţ.



În tonul acestor cuvinte oarecum solemne, îndrăznesc să aduc în vizor şi modelul, pentru testul căruia am mers pe o insulă exotică spaniolă – Mallorca. Este vorba de Opel Astra GTC, model pe care chiar creatorii lui îl califică drept cel mai plin de emoţie din toată gama. Nu este doar o versiune cu trei uşi a Astrei, ci un model cu personalitate proprie. Şi să nu credeţi că e vorba doar de o declaraţie pompoasă de marketing. Opel Astra GTC împărţeşte cu Astra hatchback doar 3 piese identice din designul exteriorului: antena aeriană de pe plafon, oglinzile retrovizoare şi mânerele uşilor. Atât. Toate celelalte componente ale caroseriei sunt proprii doar pentru Astra GTC!

Opel Astra GTC împărţeşte cu Astra hatchback doar 3 piese identice din designul exteriorului: antena aeriană de pe plafon, oglinzile retrovizoare şi mânerele uşilor.


Designul modelul pune accent pe doar trei linii de bază. Prima, comună pentru toată familia Astra, dar mai accentuată la Atra GTC, este „lama” adâncită, care porneşte din partea de jos a uşii şi continuă până spre spatele maşinii. A doua înconjoară mânerul şi continuă până spre spatele maşinii, accentuând puternic „umerii” maşinii, cu o oarecare asemănare cu muscle-car-urile americane. Şi în fine, cea de-a treia este chiar linia plafonului, care continuă fluid spre spate, în stilul unui coupe, şi nu a unui hatchback cu trei uşi. De aici şi încadrarea ceva mai specială a modelului Opel în lumea concurenţei. Este greu să admiţi că o Astra GTC ar concura cu un Golf cu 3 uşi, cu un Peugeot 308 cu 3 uşi, cu un Renault Megane sau cu un FordFocus, toate cu acelaşi număr de uşi. Şi asta pentru că designul sportiv şi caracterul său special îl încadrează într-o ligă superioară, în care joacă exclusiviştii: Volkswagen Scirocco, Alfa Romeo Giulietta şi Citroen DS4. Iar Astra GTC are şi avantajul de a fi un jucător de temut, mai ales în potenţialul său numeric de vânzări, datorită unui preţ foarte raţional.

Cele 3 linii de baza din designul lui Astra GTC. (1 - linia plafonului; 2 - linia "umerilor", 3 - linia "lamă", comună pentru toate modelele Opel, dar mai accentuată la Astra GTC).


Şi substratul tehnic aduce diferenţe interesante. Astra GTC vine cu o suspensie faţă diferită, dotată cu aşa-numitul „HiPer strut”, din care germanii fac mare tam-tam că ar oferi o manevrabilitate similară celei de sportcar. Ok, dar până la urmă vorbim de un hatchback, totuşi, şi chiar dacă noua suspensie o fi oferind un plus de manevrabilitate faţă de o Astra hatchback, parcă par puţin prea umflate asemănările „de supercar”!



Astfel, cu o atitudine uşor sceptică, facem şi un prim contact cu noul Opel Astra GTC, odată ajunşi pe tărâmul exotic al insulei spaniole. Prima impresie contează şi asta o ştiu toţi, iar Astra GTC pune miză mare pe dragostea de la prima vedere. Iar dacă prima întâlnire mai şi are loc undeva unde soarele exotic aruncă o lumină caldă peste palmieri şi mare, atunci ai toate ingredientele pentru o idilă pasională şi intensă...



Pentru că asta e Mallorca. O insulă exotică a Spaniei, de undeva din Marea Mediterană, cu o suprafaţă de o zecime din cea a Moldovei. E suficient de mare cât să poţi conduce în plăcere, dar şi suficient de mică, încât să poţi avea aproape întotdeauna coasta ţărmului undeva aproape...



În meniul testului avem maşini care aduc cele mai puternice motoarele posibile pentru Astra GTC. Astfel, în Mallorca e prezent cel mai puternic diesel – de 2.0 litri, care dezvoltă 165 CP.Cea de-a doua opţiune din meniu este motorul turboaspirat pe benzină, de 1.6 litri, care dezvoltă 180 CP! Toate maşinile din test sunt echipate extrem de generos, deşi şi dotarea standard a lui Astra GTC este mai bogată decât a unei Astra hacthback. Spre exemplu, Astra GTC poate veni cu jante de diametru minim de 17 inch, iar maşinile din test sunt echipate cu roţi de tocmai 19 inch! De asemenea, maşinile din test sunt încălţate în anvelope sport Bridgestone Potenza S001. Nu e o alegere întâmplătoare făcută de cei de la Opel, pentru că drumurile din Mallorca sunt constituite mai mult din curbe decât din segmente drepte şi, mai mult ca atât, în multe zone stratul superior al asfaltului este unul special, abraziv. Acest tip de carosabil ajută la aderenţa în viraje, însă roade nemilos din anvelope...



După mai multe tururi de admiraţie a designului exterior, am decis să urcăm şi în interiorului lui Astra GTC. Bordul modelului este, în mare parte, identic cu cel al hatchback-ului Astra. Pe consola centrală – aceeaşi aglomeraţie de butoane, dar poziţionate simetric. Sunt multe voci care critică anume acest aspect la interiorul lui Astra, pentru mine însă este unul din punctele forte din designul interiorului, care dă un aer de simetrie plăcută şi chiar hi-tech. Maşinile din test sunt dotate cu şasiul opţional FlexRide, care modifică ţinuta rutieră şi reacţiile volanului şi ale acceleraţiei, iar odată cu acesta vine şi posibilitatea iluminării diferite a ceasurilor de bord. În regim sport, fundalul acestora devine roşu intens, astfel că până şi atmosfera interiorului este pătrunsă de sportivitate.



Cele două uşi laterale ale lui Astra GTC au o dimensiune mult mai mare decât uşile din faţă a lui Astra hatchback, prin urmare accesul în interior pentru şofer şi pasagerul de alături este deosebit uşor. Nu se poate spune acelaşi lucru pentru pasagerii din spate, accesul cărora este îngreunat de linia coborândă a plafonului. În schimb, spaţiul de care aceştia dispun pe bancheta din spate este unul generos, astfel că Astra GTC oferă condiţii bune de călătorie şi pe bancheta din spate.



Noua Astra GTC poate veni cu două tipuri de scaune pentru ocupanţii locurilor din faţă – cele standard sau cele opţionale, dotate cu certificat ortopedic. Diferenţa dintre cele două tipuri e sesizabilă la nivel de confort obţinut, susţinerea laterală fiind excelentă în ambele cazuri.



Materialele bordului şi pielea tapiţeriei sunt de înaltă clasă şi aduc chiar un feeling binemeritat de premium. Da, vorbim de dotări opţionale aici, însă chiar şi aşa preţul maşinii, cu tot cu astfel de dotări, e cu mult mai mic în raport cu un model de marcă premium.



Pentru început, am ales să conducem turbodiesel-ul de 165 CP. Cel mai puternic diesel al lui Astra GTC a câştigat un surplus de 5 cai-putere, faţă de versiunea în care se regăseşte pe Astra hatchback, unde dezvoltă 160 CP. Cuplul maxim al motorului este impresionant – 350 Nm, disponibili între 1,750 şi 2,500 turaţii. Dat fiind că suntem pe o insulă unde virajele fac legea, 350 Nm sunt un condiment mai mult decât îmbucurător pentru plăcerea condusului!



Totuşi, primii kilometri i-am parcurs pe una din puţinele autostrăzi din Mallorca. La viteze mari, se face remarcată silenţiozitatea interiorului lui Astra GTC. Şi cei 165 cai-putere ai motorului îşi fac bine treaba în accelerări. Modelul pe care îl conduc este dotat cu o transmisie manuală în 6 rapoarte, iar cuplul foarte generos al propulsorului face posibile acceleraţiile chiar cu start de la turaţii mici în treptele superioare ale transmisiei. Includerea turbinei nu se lasă prea mult aşteptată, efectul de turbolag fiind aproape inexistent. Iar acest potenţial mecanic face ca un Opel Astra GTC 2.0 CDTI, cu 165 CP sub capotă, să accelereze de la 0 la 100 km/h în 8.9 secunde. Nu e un timp rău, dar nu e nici cel mai bun din clasă, şi asta pentru că Astra GTC ar putea să mai câştige 2-3 sutimi secundă în acceleraţie dacă ar avea o greutate comparabilă cu cea a concurenţilor său. Însă modelul e un pic supraponderat. Doar un pic. Şi asta doar dacă de uiţi în datele tehnice, pentru că în condus, Astra GTC nu se simte deloc grea, ci dimpotrivită – bine echilibrată şi zveltă.



Pe autostradă, nu există viteze la care maşina nu s-ar simţi încrezut. Astra GTC îţi dă imediat senzaţia de încredere în manevrele pe care le faci, iar direcţia, cu mult mai informativă decât a unei Astra hatchback, te lasă să conturezi cu mult mai bine traiectoriile pe care îndrepţi maşina. Îmi amintesc că Astra Sports Tourer, testată de noi acum un an în Istambul, avea un ambreiaj foarte neintuitiv, însă această problemă a dispărut la Astra GTC. Toate componentele mecanice sunt perfect acordate între ele, astfel încât te poţi concentra eficient la dirijare.



În scurt timp, ruta noastră a luat o întorsătură mult mai interesantă. Autostrada a luat sfârşit, iar eu conduc acum prin zone cu împrejurimi tot mai frumoase. E şi o după-amiază frumoasă, iar lumina caldă a soarelui accentuează frumuseţea acestor locuri exotice. Drumul are doar două benzi, câte una pentru fiecare sens, iar pe margine tronează o vegetaţie exotică. E greu să nu te laşi inspirat de aceste locuri şi să nu te focalizezi tot mai mult spre senzaţiile pe care le obţii de la condus. Nu spre cifrele din datele tehnice şi nici măcar spre potenţialul teoretic al maşinii, ci direct către ceea ce simţi la volan, ca şi cel implicat direct în plăcerea de a conduce.

Iar plăcerea, la bordul lui Astra GTC e enormă. Cu o direcţie foarte informativă şi un motor puternic sub capotă, curbele din Mallorca sunt un deliciu. Chiar dacă sub capotă e un diesel, nu mă sfiesc să-l turez în jurul a 3 mii turaţii pe minut. Şi sunetul motorului pare suspect de sportiv pentru un diesel.



Unicul component din interior care nu se încadrează nicidecum în atmosfera de sportivitate şi emoţie e frâna de mână electronică. În acest mod, să o foloseşti pentru a condimenta condusul în viraje e practic imposibil şi unicul său rol rămâne a fi cea de gardă la parcarea maşinii. Mai există un al doilea rol, dar nici acela nu are vreo legătură cu sportivitatea. În cazuri de urgenţă, aceasta poate fi acţionată şi maşina poate opri cu ajutorul acesteia, folosind şi ABS-ul. În fine, ar fi fost cu mult mai oportună montarea unei frâne de mână clasice pentru Astra GTC.

Totuşi, chiar şi aşa, fiecare viraj înseamnă distracţie pentru Astra GTC. Ajutată de jantele mari, de anvelopele sport, de carosabilul potrivit, dar mai ales de suspensia faţă, Astra GTC abordează virajele cu o precizie fantastică. Şi când spun fantastică, vorbesc cât se poate de serios – Astra GTC trece prin curbe cu uşurinţa unui hot-hatch de rasă! M-am surprins luând viraje la 150 grade cu 80 la oră, undeva pe fundal fiind auzit scrâşnetul anvelopelor care se luptă cu carosabilul! Şi asta deşi Astra GTC e un model cu tracţiune pe puntea din faţă! O fi toate datorită suspensiei deosebite a lui Astra GTC? Mi-am zis că fără trebuie să prind un inginer Opel neapărat pentru a descoperi secretul.



Între timp, soarele tinde spre linia orizontului, iar peisajele din jur par a fi luate din cele mai romantice filme. Am sesizat că de fapt, mă aflu în scena perfectă, întotdeauna dorită de cei pasionaţi de condus. Apus de soare pe o insulă exotică, drum de coastă, plin de curbe, cu vedere directă la mare. Iar maşina pe care o conduc este un coupe de vis... pentru că nu mi se leagă limba să-l numesc pe Astra GTC drept hatchback după ce i-am simţit ţinuta de drum impecabilă în virajele de aici!



Seara, am şi ocazia să intru în esenţa acestei suspensii faţă a Astra GTC, pe care Opel pune atât de mult accent! De fapt, la prima vedere construcţie suspensiei lui Astra GTC nu se deosebeşte prea mult de cea a unei suspensii McPherson standard. Însă, spre deosebire de aceasta, amortizorul nu se roteşte la virare împreună cu roata, ci doar o mică parte circulară a braţului suspensiei, în imediata apropiere a articulaţiei. Astfel, braţul vertical dispune de o zonă articulată în partea inferioară, iar această diferenţă de arhitectură aduce un plus incredibil de manevrabilitate. Un alt efect dorit este cel de o păstrare mai bună a vectorului de direcţie atunci când se accelerează intens, efect sesizabil mai ales la ieşirea cu acceleraţii în forţă din viraje. O astfel de suspensie poate fi găsită doar pe cele mai fierbinţi versiuni ale celor mai fierbinţi hatchback-uri din lume: Renault Megane RS sau Ford Focus RS! Iar cei de la Opel o oferă pe toate versiunile Astra GTC, indiferent de propulsor sau dotare aleasă!

Iată şi suspensia magică a lui Astra GTC. În cele două imagini se poate observa partea articulantă.


A doua zi dimineaţă, a venit şi timpul celui mai gustos propulsor din test – benzinarul turboaspirat de 180 CP. Prima distincţie, care se face sesizată imediat, e dată de sunetul diferit al motorului – unul cu o tonalitate cu mult mai joasă şi mai lineară.



Versiunile dotate cu motor pe benzină, din test, vin şi cu scaunele ortopedice, confortul cărora se face remarcat imediat. Îţi găseşti poziţia potrivită imediat, una mai sportivă desigur, pentru că ce a fost ieri, cu dieselul în cazul meu, a fost doar o încălzire pentru traseul mult mai lung de astăzi. De fapt, azi aveam să înconjurăm o mare parte a insuleri, ajungând şi până la una din extremităţile sale, Capo de Formentor.



Nu am stat mult pe gânduri şi am pornit să savurez condusul motorului pe benzină. Eh, e bun dieselul, dar plăcerea motorului de 180 de cai e exact ceea ce îţi trebuie aici. Chiar dacă valoarea cuplului maxim e mai mică – de doar 230 Nm, în locul celor 350 Nm ai dieselului – benzinarul se turează cu o poftă nesăbuită şi se dedică în întregime propulsiei. Astra GTC are şi un timp de acceleraţie mult mai bun cu acest propulsor – de 8.3 secunde. Din nou, s-ar putea şi mai bine, dacă modelul ar cântări un pic mai puţin. Însă chiar şi aşa, ca şi senzaţie de condus, Astra GTC 1.6 Turbo, nu are pic de ezitare în a accelera cu forţă şi a prinde viteză.



Pe astfel de drumuri ca cele din Mallorca, cu 180 CP, şi cu un şasiu ajustabil la dispoziţie, ar fi absurd să nu activez regimul Sport. În cazul lui Astra GTC, schimbarea regimului se reflectă mai mult la pofta de turaţii ale motorului, şi mai puţin la comportamentul suspensiei.



Cutia manuală e o bijuterie a preciziei, care te ajută să simţi şi mai bine sportivitatea motorului. Ca şi în cazul dieselului, vorbim de 6 trepte, iar schimbarea lor are lor extrem de precis şi eficient. De fapt, după ore şi ore de condus în locuri exotice, am sesizat că am folosit în mare parte treapta a doua şi a treia, şi doar uneori a patra! Până şi intrarea în viraje o făceam prin retrogradarea treptei de transmisie, uneori puţin ajutat şi de pedala de frână. Iar ieşirea din viraje Astra GTC o face ca o maşină de raliu, şi nicidecum ca un hatchback cu tracţiune pe faţă. E inredibil cât de bine îşi menţine traiectoria maşina atunci când turezi motorul turboaspirat la 4000 rpm la ieşirea din viraj şi când, în mod normal, roţile s-ar lupta între ele pentru cuplul motorului.



Turez motorul şi din cauza că, dat fiind cuplul ceva mai mic, efectul turbolagului e niţel mai sesizabil pe motorul pe benzină. Un condus ca cel pe care îl practic acum, însă, nu lasă loc de turbolag. Turaţii, acceleraţii, viraje, retrogradări, frâne scurte şi din nou viteză şi entuziasm.



Viteza maximă, pe care o poate atinge versiunea de 180 CP, ajunge la 220 km/h. Însă nu viteza e cea care contează acum şi aici îmi revine în minte un fragment din declaraţiile unui oficial Lamborghini, înaintea lansării lui Aventador. „Pentru o maşină modernă, să atingă viteze maxime cu care este aproape imposibil de condus în lumea reală, este uşor. Nu viteza maximă este cea care contează cu adevărat, însă, ci acceleraţia, manevrabilitatea şi senzaţia de condus”... Iar în aceste momente, aceste cuvinte par a fi de aur...



Ah, Mallorca! Peisajele de aici îţi dau o inspiraţie atât de specială, încât chiar te simţi în paradisul condusului. Zeci de kilometri de drum de coastă, sau prin zone cu vegetaţie exotică. Într-atât de mult m-am lăsat dus de spiritul condusului sportiv, încât peste aproape două ore de intensitate maximă am fost primul care a ajuns la punctul extrem al insulei – Capo de Formentor... A fost cea mai plăcută şi mai intensă experienţă de condus a mea, prin urmare, n-aş greşi să spun că Astra GTC s-a instalat în topul listei de modele pe care chiar le ador, la modul tangibil şi fascinant...



Chiar dacă nu-mi place frâna de mână electronică a modelului şi doar două uşi de acces pentru pasageri pot fi uneori incomode, nu pot să nu admit că Astra GTC este un model formidabil. E fascinant modul în care în acest model au fost înglobate manevrabilitatea unui sportcar, emoţia unui coupe, calitatea interiorului şi cea a producţiei cu preţul raţional!



În timp ce Dvs. citiţi acest test, primele Astra GTC tocmai sunt pe care să ajungă în showroom-urile din ţara noastră. De la cât porneşte o Astra GTC în Moldova? De la aproximativ 14,400 Euro!... Cât valorează pasiunea pe care o primiţi standard? E de nepreţuit!
GALERIE FOTO (60 IMAGINI)
COMENTARII (1)
Mihail
Chişinău
la 21 Decembrie 2011 - 22:50
o frumusete de masina... cam trista istoria dar statu german la sigur o va cumpara 100/100 pentru ca nemtii tin la cei a lor... doar ca americosii profita si tot profita ... de cind a vazut ce nostalgie are germania pentru Opel si cum vrea so recistige a dublat pretu de citevai ori...(idioti)
:) .... totusi fara implicatia activa a germanilor la opel nu era sa vedem asa bijuterii pe strada! bravo nemtilor.... cei sai faci aesteas americosii au trait pe spinarea voastra... ne mai vorbind de perioada de dupa razboi cum au lasata germania cu .... gol... pe linga ingineri/oameni de stiinta au luat si gramada de branduri!
0
0
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!