Menu
Acasă
Search
CITIRE TEST DRIVE:

BMW xDrive Swiss Challenge, raliul în care am gustat tot ce s-a putut – de la Seria 1 la i8!

5 Februarie 2015
Ilie Toma
BMW xDrive Swiss Challenge, raliul în care am gustat tot ce s-a putut – de la Seria 1 la i8!
Elveţia. Ţara caşcavalului, a ciocolatei, a ceasurilor şi a băncilor, dar, înainte de toate, se pare că e ţara curăţeniei şi organizării excelente. Redacţia noastră a avut onoarea să viziteze această ţară de multe ori şi avem o dragoste aparte pentru ea, convingându-ne tot mai mult că fiecare colţ îndepărtat al ei te poate surprinde cu intensităţi nebănuite. Pentru că dispune de o natură superbă în miezul Europei dar şi pentru că, aşa cum spun chiar elveţienii, lor le pasă cu adevărat de ţara lor, de fiecare colţişor de ţară, şi ţin cu tot dinadinsul să nu existe nici un petic neîngrijit de pământ, drum, munte sau oraş... Şi uite că tocmai într-o asemenea atmosferă am fost invitaţi să participăm la un raliu! Însăşi noţiunea de raliu, care presupune competiţie şi viteză, pare incompatibilă cu Elveţia, întrucât limitele de viteză sunt printre cele mai mici din Europa, iar eventualele încălcări sunt sancţionate drastic. Ei bine, ce fel de raliu poate avea loc, deci, în Elveţia?







Unul elveţian, desigur. Unul de excepţie, scopul primar al căruia nu e neapărat viteza, ci performanţa în cele mai diverse condiţii de relief, alături de rezolvarea în tempou accelerat a celor mai diverse provocări de dexteritate şi inteligenţă. E BMW xDrive Swiss

Challenge, un raliu cum nu s-a mai văzut, organizat de divizia elveţiană împreună cu cea globală a celor de la BMW. După doi ani de raliu destinat exclusiv presei din Elveţia, anul ăsta e primul în care raliul a avut şi o ediţie internaţională, iar redacţia PiataAuto.md a avut onoarea să fie unica entitate de presă din Moldova, care a fost invitată la excepţionalul raliu!

Maşini

Elveţienii nu s-au zgâcit în meniul de maşini oferite la raliu, oferindu-ne tocmai 8 modele diferite spre savoarea noastră. Toatele cele opt maşini au avut, însă, un numitor comun: prezenţa tracţiunii integrale xDrive. Pentru că anume în jurul ei se învârtea întreaga esenţă a raliului, noi având astfel ocazia să tot simţim performanţa xDrive pe cele mai diverse modele, în cele mai diverse condiţii de relief. Deci, care sunt cele 8 maşini prezente în raliu? Iată-le, doamnelor şi domnilor: Seria 1 3 uşi 120d xDrive, M235i xDrive Coupe, Seria 2 Active Tourer 220d xDrive, Seria 4 Gran Coupe 435i xDrive, X3 xDrive20i, X4 xDrive35d, X6 xDrive30d şi, desigur, fascinantul BMW i8! Opt maşini, opt segmente de raliu, divizate în două zile – 5 pentru prima zi şi 3 pentru cea de-a doua. O mulţime de provocări şi suprize! Să parcurgem, deci, întreaga poveste a celui mai frumos raliu BMW din câte s-au văzut vreodată!

Segmentul 1. BMW Seria 1 3 uşi 120d xDrive.

Ajunsesem cu o zi mai devreme în Zurich, suficient cât să ne putem odihni bine înainte de marele raliu, care trebuia să înceapă dis-de-dimineaţă, cu o punctualitate germano-elveţiană specifică. Eram cazaţi la hotelul aeroportului din Zurich, aşa că după un mic dejun foarte matinal, pe la ora 8 dimineaţă eram deja în turnul vechi de control al aeroportului din Zurich pentru un scurt instructaj înainte de drum. Turnul cu pricina nu mai este folosit după destinaţia sa primară de multă vreme, dar încă mai oferă o privelişte superbă asupra pistelor aeroportului. Între timp, cei de la BMW ne făceau instructajul necesar. Eram doar 10 jurnalişti din toată lumea, divizaţi în 5 echipe, componenţa cărora avea să fie păstrată pe tot parcursul raliului. Subsemnatul am nimerit într-o echipă cu Luka Kulundzic, un jurnalist originar din Serbia. Fiecare din cele 8 segmente avea să însemne o nouă maşină pentru fiecare din echipe, iar rotaţia maşinilor era programată astfel încât toate cele 8 maşini să ajungă neapărat la fiecare din echipe. Noi am început cu Seria 1, în caroserie cu 3 uşi. Din păcate, nu e versiunea de după facelift, ci cea de până la facelift, dar asta nu-i anulează plăcerea superbă de condus pe care o poate oferi acest model.

În scurt timp am pornit la drum. Traseul iniţial vizita autostrăzile elveţiene din zona Zurich-ului, dar foarte curând am început să o luăm spre sud-vest, pe drumuri adiacente. E o Seria 1 diesel, cu transmisie manuală şi o caroserie cu 3 uşi – mi-am amintit de o altă Serie 1 cu care am făcut acum mai bine de un an un frumos maraton de consum în Germania, pe traseul Romantic Road. Spuneam atunci că centrul de greutate coborât, tracţiunea spate şi naturaleţea în volan fac maşina asta extraordinar de plăcută în condus. Iar acum am şi mai multă putere sub capotă – tocmai 184

CP şi 380 Nm – la care se mai adaugă şi tracţiunea integrală! Maşina asta e plăcută şi pe autostrăzi, dar primele seprentine montane elveţiene mi-au confirmat că plăcerea condusului poate urca pe culmi nebănuite atunci când drumurile devin mai curbate şi mai captivante!

O condiţie curioasă a raliului a fost interzicerea folosirii sistemului de navigare. În mapa cu sarcini şi provocări a fiecărui segment existau câteva pagini cu ghidaje vizuale despre fiecare virare care trebuia făcută, însoţită de o imagine a locului şi câteva indicii. Exista şi un alt plic, cu adresa de destinaţie, pentru eventualitatea în care ne rătăceam şi recurgeam la ajutorul sistemului de navigare, însă deschiderea acelui plic însemna pentru noi o penalizare drastică de puncte. Deci, în timp ce unul din noi conducea jumătate de segment, copilotul avea funcţii de raliu, ghidând pilotul pe traseul corect şi în acelaşi timp încercând a rezolva mulţimea de probe scrise din fiecare segment. Întrebări de cunoaştere profundă BMW, întrebări de cunoaştere a Elveţiei, întrebări de cultură generală, anagrame complicate sau pur şi simplu provocări în care eram întărâtaţi să găsim o anumită locaţie dintr-o poză, să facem o poză cu maşina acolo, să dezlegăm un mister...

Ce mai, eram bombardaţi cu sarcini şi nu prea aveam timp de pierdut. Şi, deoarece colegul meu nu o ducea prea bine cu anagramele, cele mai preţioase provocări scrise, trebuia să-mi bat capul eu în fiecare a doua jumătate a segmentului pentru a contribui la punctajul general al echipei. Eh, şi unde mai pui că am avut şi un cub Rubik pe capul nostru, pe care trebuia să-l aranjăm până la sfârşitul zilei. O faţă se puncta într-un fel, iar aranjarea completă a cubului era premiată generos.

Dar să revenim la condus. Conducând Seria 1 în primul segment, am reuşit să ajungem primii la destinaţie, cu cel mai bun timp (pornirile se efectuau cu distanţă de 3 minute, pentru a contracara ghidarea colectivă în alegerea destinaţiilor de traseu). Era un început bun pentru noi.

Segmentul 2. BMW X3 xDrive20i.

După o scurtă pauză de cafea, am aflat că următoarea noastră maşină e un X3, cu un propulsor pe benzină sub capotă. De altfel, atunci când vorbim de SUV-uri, alegerea logică pare să încline către motorizări diesel, dar SUV-ul ăsta ne-a demonstrat că un propulsor pe benzină, în tandem cu o transmisie excelentă, poate oferi aceeaşi plăcere în condus, cu un cuplu mare şi un consum moderat. Totuşi, seprentinele montane te fac repede să înţelegi că

X3 are un centru de greutate mai mare şi nu poate fi atât de puritan precum minunata Serie 1 de mai devreme. În acelaşi timp, în liga SUV-urilor de talia lui X3 rămâne un etalon de manevrabilitate şi plăcere în condus.

Între timp progresam mult mai vizibil în rata de completare şi răspuns a provocărilor din acest segment, iar anagrama complicată a fost rezolvată de noi. După vreo sută de kilometri parcurşi prin noi şi noi peisaje magnifice, ajungeam la o mini fabrică de caşcaval elveţian, unde eram întâmpinaţi cu o varietate impresionantă de caşcaval produs de cei de acolo. Ah! Ar fi păcat să fim în Elveţia şi să nu ne înfruptăm din aceste specialităţi! Aici ne-am amintit de o altă provocare dată pentru întreaga zi – să cumpărăm ceva cu un profund specific local, dar să nu depăşim un buget de 15 franci elveţieni. Am mers într-un colţ al fabricii şi am întrebat gazda dacă se poate cumpăra caşcaval de la ei. Sigur că se putea. Am cerut o specialitate cât mai autentică, ea mi-a cântărit-o, iar eu plătit 10.55 franci pe ea. Încă o misiune îndeplinită!

Segmentul 3. BMW Seria 4 Gran Coupe 435i xDrive.

Maşina asta a fost, pentru mine, revelaţia zilei. Nu o condusesem până acum şi de la volanul ei simţeam cum mă cuprinde din nou plăcerea condusului unei maşini cu centru de greutate jos, care mai are şi un volan puritan, pe deasupra. Deşi e destul de spaţioasă şi e mai mare ca Seria 1, Seria 4 Gran Coupe se conduce mai plăcut, până la un absolut imaginabil a modului în care trebuie să se conducă o maşină savuroasă! Nu aş greşi să spun că e mai plăcută decât coupe-ul şi decapotabila Seriei 4! E un adevărat paradox pentru mine, la care poate că o fi contribuit şi motorul cu 6 cilindri în linie de sub capotă, de 306 CP. Pe serpentine montane maşina asta e mai gustoasă decât cea mai fină ciocolată elveţiană! E pur şi simplu o capodoperă a plăcerii în condus, intensitatea căreia ţi-ar fi greu să o bănuieşti privind-o din afară. Deci, trebuie să urci la volan pentru a o simţi!

Iar noi ne îndreptăm tot mai mult spre sud-vestul Elveţiei pe un traseu şerpuitor, cu abateri calculate, şi ajungem în scurt timp la un superb lac, în imediata apropiere a unui orăşel. Se pare că e vremea unei noi gustări, dar între timp suntem anunţaţi că următoarele segmente de traseu vor avea condiţii meteo mult mai dificile!...

Segmentul 4. BMW M235i xDrive Coupe.

Maşinuţa asta îmi era mult mai cunoscută de la un test anterior, unde am condus o versiune similară, cu cutie de viteze manuală şi tracţiune spate. Spuneam atunci că maşina duce un pic lipsă de naturaleţea aia supremă şi francă, deşi puterea maşinii e uimitoare, iar volanul e ascultător. Acum, după Seria 4 Gran Coupe cu acelaşi motor sub capotă, sunt surprins să constat că M235i e mai puţin natural în condus. Da, maşina e mai compactă şi mai agilă să se strecoare pe traiectorii strânse, da, cutia de viteze automată reacţionează foarte prompt la intenţiile de schimburi de trepte, da, tracţiunea integrală xDrive o face foarte intuitivă, dar parcă Gran Coupe-ul de dinainte mă fascina mult mai profund şi neaşteptat.

Condiţiile meteo s-au înrăutăţit foarte curând, iar traseul nostru era acoperit din plin cu zăpadă, în timp ce din cer cădeau adevărate avalanţe de fulgi. Să conduci un M235i pe o asemenea vreme pare o zăpăceală nebună, dar dacă beneficizei de sistem de tracţiune integrală xDrive, atunci devii surprins că maşina asta chiar poate înainte frumos şi plăcut, până şi în asemenea condiţii!

Segmentul 5. BMW X4 xDrive35d.

După o altă scurtă pauză, se lăsa de noapte, iar pentru noi urma cel mai captivant segment de traseu, în care trebuia să ajungem la hotelul de popas nocturn, aflat la 1,400 metri altitudine. Noi am primit un BMW X4 xDrive35d pentru această misiune, iar ninsoarea nu contenea...

Am avut parte de un segment aglomerat de autobahn, iar apoi, după ce am scăpat de el, ne îndreptam spre munţii Wald din cantonul Valais.

Dieselul de 313 CP şi 630 Nm este poate cel mai delicios atribut diesel pe care ţi-l poţi imagina pus la treabă în urcarea unor serpentine. Dacă în senzaţile de volan, suspensie şi manevrabilitate, X4 se aseamănă foarte mult cu X3, atunci motorul ăsta aduce o doză suplimentară uriaşă de dinamism şi orice apăsare a pedalei de acceleraţiei se lasă cu o adevărată „săpare” a zăpezii de sub roţi. La ultimul test drive vă spuneam despre un SUV cu tracţiune integrală care îşi transmitea cuplul doar către puntea faţă în mod normal şi doar în cazul derapajelor puntea spate primea o parte din cuplu. Iar noi nu puteam folosi tracţiunea integrală pentru a ne ajuta să ieşim cu precizie din viraje decât dacă derapam. Aici, în cazul sistemului xDrive, e cu totul altă mâncare de peşte. Ambele punţi primesc întotdeauna cuplu, distribuit inteligent, iar atunci când eşti în mijlocul virajului şi apeşi pedala acceleraţiei, toate patru roţi muncesc ireproşabil pentru a pe îndrepta exact spre traiectoria dorită, cu o precizie posibilă doar cu o astfel de funcţionare a distribuirii cuplului! Asta e diferenţa dintre un sistem de tracţiune integrală care să te ajute doar în noroi sau zăpadă, când maşina pierde aderenţă, şi unul care să facă treabă şi în acele peisaje, dar să te ajute mai ales la condusul cu precizie superlativă pe trasee mai civilizate. Desigur, BMW nu e unicul producător cu o asemenea logică de funcţionare a sistemului său de tracţiune integrală, dar cu fiecare nou BMW cu tracţiune integrală pe care îl conduc, îmi zic tot mai mult că anume o astfel de setare a acestuia mi se potriveşte mie şi probabil tuturor celor care vor să simtă avantajele lui nu doar în noroi.

Dormim în iurte!

Urcăm cu perseverenţă pe sepentine foarte abrupte şi într-un final ne apropiem de superbul hotel din vârful munţilor, unic în lume. Îi spune Whitepod şi nu are camere „normale”, ci nişte iurte încălzite de la o sobă unde trebuie să pui lemne pe foc. Gazdele hotelului ne întâmpină frumos şi ne fac cunoştinţă cu politica deocheată a hotelului – de la recepţie la iurte mergeţi vreo 20 de minute de jos, urcând muntele prin zăpadă. În camere ei ne-au făcut focul pentru început, însă mai departe e sarcina noastră să ne tot punem lemne pe foc, din 2 în 2 ore, dacă vrem să ne fie cald la noapte... Duşul are doar 150 litri de apă caldă pe zi şi dacă o iroseşti, nu primeşti alta. Vom avea la cină mâncare pregătită la ceaun şi, desigur, caşcaval elveţian. Doar mâncare eco, bio, sau ziceţii cum vreţi. Super sănătoasă. Iar apa provine de la dezgheţarea zăpezilor cristaline şi suntem îndemnaţi să o bem în cantităţi maxime. Se zice că hotelul ăsta intră intră în topurile celor mai renumite reviste a locurilor pe care trebuie să le vizitezi neapărat cel puţin o dată în viaţă. După asemenea experienţe, completate de o viziune extraordinară asupra văilor de la poalele munţilor, înţelegi de ce îşi merită această locaţie statutul său unic în lume... Am putut să vedem poalele munţilor abia a doua zi dimineaţa, când ninsoarea a încetat, dar era o privelişte magnifică, pe care o savuram în timp ce luam micul dejun. În acele momente, sesizezi cât de frumoasă poate fi lumea! E un paradis natural!

Segmentul 6. BMW i8!

Ah, şi o dimineaţă care începe atât de bine, după o noapte în care m-am trezit din două în două ore să tot pun lemne pe foc, nu putea să continue decât excelent. După câteva probe de tragere la tir şi dat cu sania, am aflat cu satisfacţie că era rândul nostru să gustăm din supercarul BMW i8! Această bijuterie inginerească şi de design, care arată ca un concept pe dinafară şi care reprezintă o colecţie admirabilă de tehnologii inginereşti de viitor pe dinăuntru!

Dar designul a adus şi sacrificii. Uşile de tip foarfecă şi pragul foarte înalt fac accesul în maşină foarte anevoios. Îţi ia ceva timp să te instalezi acolo, să-ţi faci şi picioarele să încapă, apoi să tragi uşa şi să savurezi ambianţa. Portbagajul este extrem de mic, doar o singură geantă de mână după standardele aeriene reuşind să încapă acolo. Însă atunci când porneşti maşina şi începi să rulezi cu ea, te simţi spectator al unei demonstraţii de gânduri inginereşti extraterestre. Mai mult ca atât, noi suntem într-un vârf de munte, cu temperaturi foarte scăzute şi foarte multă zăpadă, iar asemenea condiţii îţi sugerează, parcă, o nepotrivire a lui i8 cu un asemenea peisaj. Însă supercarul bavarez nu pare să fie deloc intimidat de iarna munteană de afară. Are tracţiune integrală!

Sistemul său de propulsie e unul al naibii de complex. Un motor turboaspirat pe benzină, cu 3 cilindri în linie, de 1.5 litri volum, propulsează puntea spate prin intermediul unei cutii de viteze automate cu 6 trepte. Deşi extrem de compact, motorul scoate 231 CP şi 320 Nm, iar tembrul eşapamentului e calibrat să-l facă să pară un motor fioros cu o cilindree cel puţin dublă. Pe alocuri, în timpul condusului, auzind sunetul motorului ai uneori impresia că e generat digital în sistemul acustic, dar oricum fundalul sonor e unul plăcut.

Pe lângă asta, însă, există şi un electromotor de 131 CP şi 250 Nm, care propulsează puntea faţă, însă nu oricum, ci prin intermediul unei alte cutii de viteze, de această dată cu 2 trepte. Deci, BMW i8 are două cutii de viteze! Astfel, la volan eşti înconjurat de o avalanşă de informaţii despre ce şi cum funcţionează în fiecare moment, ce autonomie pentru condus full electric ai, etc. Te simţi ca într-o navă spaţială.

Poate e un pic prea mare fluxul de informaţii pe care le primeşti simultan, cel puţin pentru început, până te obişnuieşti. Dacă decizi să foloseşti padelele de transmisie pentru a schimba manual treptele, te pomeneşti la un moment dat că nu prea ştii cu care cutie de viteze operezi. La coborârea de pe munţi am încercat să cuplăm o treaptă superioară pentru a face motorul să vuiască un pic mai puţin, însă algoritmii maşinii ne-au refuzat, pentru că eram deja în treapta a 2-a, iar electromotorul funcţiona cu rol de generator al energiei pentru baterie. Mai apoi, în condus pe linie dreaptă, padelele par să-ţi ofere accesul spre cutia de viteze tradiţională, şi lucrurile devin mai informative. E nevoe de ceva deprindere cu toată această complexitate. Însă senzaţiile din volan şi din scaunul şoferului sunt irepetabile. BMW i8 se conduce mai special decât orice BMW şi mai firesc decât orice supercar.

Cu o poziţie foarte coborâtă deasupra asfaltului şi cu un centru de greutate coborât, simţi o sete nebună de manevrare în viraje. Iar dacă mai şi apeşi pedala acceleraţiei, poţi aluneca foarte uşor în derapaje controlate, graţie cuplului foarte mare. Atunci când apeşi, pur şi simplu, pedala în linie dreaptă, şi ambele motoare îşi pun osul la trabă, eşti împins în scaun cu senzaţii demne de un supercar, deşi în acelaşi timp sunetele însoţitoare par extrase de pe coloana sonoră a filmului Star Trek. E o bijuterie inginerească maşina asta, o bijuterie ce costă vreo 140 de mii de euro în majoritatea ţărilor, dar care îţi împlineşte unul din cele mai intense vise din copilărie, al unui băieţel pasionat de maşini, motoare, fizică, rachete şi orice implică noţiunea de tehnică. Ştiţi, de multe ori în filmele anilor 80 şi 90 anii 2014-2015 erau prezentaţi ca nişte perioade deosebit de evoluate în care omenirea ar trebui să umble cu nişte soluţii ultrasofisticate de mobilitate, aproape că zburând sau teleportându-se, iar când priveşti peste geam la un drum de astăzi, constaţi că imaginaţia celor de acum câteva decenii a fost prea accelerată. Şi utie că astăzi, la volanului lui BMW i8, simţi că acele predicţii fantastice încep să capete contur! Asta e ciudăţenia de maşină pe care şi-o imaginau filmele science-fiction de mai demult despre noi! În sfârşit, avem o astfel de maşină în lumea auto!

Segmentul 7. BMW X6 xDrive30d.

Ne-am despărţit fascinaţi de BMW i8. Şi profund marcaţi. Aşa că un X6 xDrive30d care a urmat nu a fost capabil să egaleze sau să se apropie de senzaţiile tari de mai devreme. Dar e firesc. Oricum, despre BMW X6 v-am spus multe şi detaliate de la primul test internaţinal al noii generaţii X6, la care am participat în SUA. În Elveţia nu am făcut decât să ne confirmăm încă o dată acele senzaţii de maşină nobilă şi luxoasă, cu un caracter bivalent extins pe un diapazon şi mai mare. Între timp, competiţia raliului continua cu noi şi noi mistere şi provocări, iar noi tocmai fusesem anunţaţi că, după calcularea punctajelor obţinute în prima zi, conduceam pe primul loc! Echipa comună Moldova-Serbia avea şanse reale la un loc foarte bun!

Segmentul 8. BMW Seria 2 Active Tourer 220d xDrive.

Tocmai ieşeam de la ultimul popas al raliului în frumosul oraş Fribourg şi aflam că ne-a mai rămas să probăm doar Seria 2 Active Tourer. Ah, de maşina asta ne leagă atâtea amintiri frumoase! Abia de curând am avut o mega expediţie cu modelul ăsta spre Laponia şi capătul pământului, la Nordkapp, dar e drept că atunci am avut o versiune cu tracţiune faţă – 225i.

Acum, însă, vom vedea ce înseamnă şi o Seria 2 Active Tourer echipată cu tracţiune integrală!

Maşina noastră e una echipată cu pachet M şi vine cu un aspect ceva mai agesiv. La interior domină o tonalitate neagră, iar consola centrală are un fundal negru în stil piano black. Eh, exemplarul nostru expediţional avea o alură cu mult mai luxoasă! În curând vin şi primele viraje mai strânse, iar iniţial remarcăm aceeaşi manevrabilitate foarte bună cu care ne-am obişnuit în expediţie. Se simte un pic centrul de greutate mai mare, dar monovolumul ăsta se ţine ca apucatul în viraje, dacă îl mai şi accelerezi potrivit. Iar noi probăm acum comportamentul maşinii cu apăsările de acceleraţie. Eh, până la anumite doze „civile”, e prea mică diferenţa pentru a simţi contribuţia sistemului de tracţiune integrală, însă dacă măreşti tempoul şi iei virajele mult mai agresiv şi mai extrem, obţii şi efectele aşteptate de evacuare din viraj. Undeva, simţurile foarte avansate pot distinge o oarecare precizie mai mică în toate aceste traiectorii în raport cu modelele BMW cu motor poziţionat longitudinal, dar aici e un sacrificiu fizic pe care nu ai cum să-l eviţi la o maşină cu motor transversal. Totuşi, BMW şi-a făcut bine treaba şi a transformat monovolumul ăsta, cu toată configuraţia sa distinctă, într-o maşină plăcută de condus, cu o precizie ce-i permite să se numească un adevărat BMW în rândul monovolumelor. La drept vorbind, un Seria 2 Active Tourer 220d xDrive e aproape un SUV compact! Fără 5 minute, dacă ar fi s-o spunem mai popular!

Încheiere pe calea ferată

Eh, şi uite că la finalul raliului ajungem în Berna, capitala Elveţiei şi, după o scurtă pauză, suntem anunţaţi că vom lua trenul spre Zurich. Ei, trenurile elveţiene sunt renumite în întreaga lume că poţi să-ţi potriveşte ceasul după punctualitatea lor, dar ceea ce nu ştie întreaga lume e că la bordul lor poţi beneficia de tratamente absolut speciale. Mai ales dacă tocmai ai încheiat un raliu elveţian...

Suntem în gara din Berna şi trenul spre Zurich soseşte fără nici un minut de întârziere. Ultimul vagon are un design diferit, fiind ataşat suplimentar întregii garnituri. Pe el scrie BMW xDrive Swiss Challenge! E un vagon dedicat în exclusivitate nouă! Trenul opreşte, iar o elveţiancă elegantă ne aşterne un covor roşu şi ne pofteşte la bord! Ca să vezi! Urcăm la bord şi suntem uluiţi de lipsa scaunelor obişnuite şi de prezenţa unei mese lungi cu gustări pe ea. Vom călători aşa!

Trenul porneşte la ora exactă şi înte timp organizatorii socot şi restul punctelor. Peste ceva timp, aflându-ne în plină mişcare pe calea ferată spre Zurich, organizatorii anunţă şi rezultatele! Echipa noastră, Moldova-Serbia, se învredniceşte de locul 2! Am făcut o treabă bună!

Au fost două zile intense ale unui raliu cum nu s-a mai văzut. Am trecut prin 10 cantoane elveţiene, nenumărate treceri montane şi localităţi minunate şi am condus opt maşini admirabile. Toate cu tracţiune integrală. Şi ne-am putut convinge că, pe orice model ar fi amplasat, sistemul xDrive aduce caracteristici şi logică similară de funcţionare, conferindu-i oricărui model o doză imensă de precizie adiţională, dar şi capacităţi avansate de înaintare în cele mai dificile condiţii! Şi concurenţii din triada premium germană vin cu contraoferte demne, dar parcă la BMW focusarea asta spre performanţă şi precizie pe trasee curbate e cea mai accentuată. Cert este că, indiferent de modelul BMW spre care ţintiţi în momentul unei achiziţii, aţi face bine să aruncaţi un ochi şi spre posibilitatea echipării viitoarei Dvs. achiziţii cu un sistem de tracţiune integrală xDrive. Veţi primi un plus foarte consistent de calităţi şi senzaţii, care s-ar putea să vă facă viaţa la bord mult mai plină de aventuri şi trăiri intense!
DISTRIBUIE PRIETENILOR:
GALERIE FOTO (130 IMAGINI):
MAI MULTE TESTE DRIVE:
© 2021 Online Media
Urmăreşte-ne şi pe:
Facebook
YouTube
Instagram
Telegram
Twitter