Le Mans 24h prin prisma redacţiei PiataAuto.md: cum a fost totul
18 Iunie 2014, 08:00
„Bună ziua, dragi jurnalişti, vă mulţumim că aţi onorat invitaţia de a veni la conferinţa noastră de presă, în primele 30 minute vorbim eu şi colegul meu de partid, apoi veţi putea pune întrebări încă 30 de minute”... Brrr.. Ce-i asta, vă întrebaţi, deja, nu? Păi bine, e un discurs tipic cu care încep conferinţele de presă tipice pentru jurnaliştii tipici, generalişti, din ţara noastră sau din regiunile apropiate. Cât de simplu e totul!

De cealaltă parte, în lumea
competiţiilor sonore renumite,
nimeni nu te trage de mânecă
pe tine, măria sa jurnalistul, să
mergi acolo. Sunt mii de
doritori din întreaga lume, şi trebuie să te lupţi tu pentru a intra în rândul celor acreditaţi pentru mediatizarea unui astfel de eveniment. Nu ne-a fost uşor, pentru că nu a mai fost nimeni din Moldova înaintea noastră la Le Mans. Deşi credeam că am depus solicitările formale în timp util, având o rezervă bună de timp, ni s-a răspuns răspicat, că procesul se încheiase cu vreo 2 luni în urmă... Apoi au urmat mesaje repetate cu solicitări personalizate din partea noastră către organizatorii Le Mans, sunete şi explicaţii despre cât de specială ar fi mediatizarea unui asemenea eveniment, pentru prima
dată în Republica Moldova. Într-un final, francezii s-au lăsat înduplecaţi şi ne-au înaintat un set de condiţii pe care să le acceptăm – printre care perfectarea unei asigurări medicale speciale pentru fiecare membru al redacţiei, prezent la Le Mans, care să acopere condiţiile profesionale periculoase, plus o mulţime de alte documente oficiale, iar după îndeplinirea lor a venit şi marele „da”: sunteţi acreditaţi şi vă aşteptăm la Le Mans.

Vă spunem asta pentru că la o ştire anterioară despre Le Mans ni s-a sugerat că nu am fi unica entitate de presă din Moldova, prezentă la Le Mans, aşa cum am declarat. Ei bine, dragii noştri, redacţia PiataAuto.md nu minte, şi, aşa cum am declarat iniţial,
am fost cu adevărat unica entitate de presă din ţara noastră, prezentă la Le Mans. Ştim că a existat un caz josnic în acele zile când cineva a încercat să pretindă fals că ar face ceva similar, dar nu a fost decât o abureală, o minciună şi o lipsă totală de respect faţă de public. E drept că şefii unuia dintre distribuitorii uneia din cele trei mărci, implicate major la Le Mans, au fost prezenţi la eveniment la invitaţia specială a producătorului – fapt admirabil şi demn de respect de altfel – şi se întâmpla ca aceştia să posteze pe account-urile lor din reţelele sociale imagini cu călătoria până acolo şi experienţele prin care trec. Iar cei din „presă” care pretindeau a merge şi ei la Le Mans nu făceau decât să preia imaginile de pe account-urile reţelelor sociale ale şefilor menţionaţi mai sus, atribuindu-şi lor „călătoria” şi minţând cu neruşinare că ar face ceva, care, de fapt, nu fac. Lăsăm la latitudinea Dvs. formarea concluziilor despre aceste zvâcniri obsesive de presă îngălbenită, dar e cert că declaraţia noastră rămâne valabilă, am fost doar noi la Le Mans, originalul, pentru prima dată şi deocamdată singura dată. Falsul şi contrafăcutul nu se ia în consideraţie ;)
Am ajuns la Le Mans pe 12 iunie seara, deşi cursa trebuia să înceapă abia pe 14 iunie, ora 15:00 conform fusului orar al Franţei. Ne-am gândit că, fiind pentru prima dată la Le Mans, ar fi bine să avem o zi de „cunoaştere” a „câmpului de luptă”, pentru ca în „marea zi” să putem lucra şi relata eficient. Ne-am convins mai apoi că a fost o decizie foarte înţeleaptă.

Circuitul de la Le Mans are peste 13 km lungime, dar suprafaţa care-l înconjoară, cu tot cu zonele adiacente, are un perimetru de câţiva zeci de kilometri. E imposibil, deci, să dai o fugă de ici-colo, când îţi abate, iar de câţiva zeci de ani asemenea aventuri nici nu mai sunt permise, existând doar locuri speciale, prevăzute pentru
filmări şi fotografii, iar cursarea la ele se face cu programare prealabilă şi transportare cu un vehicul special.

În ziua de dinaintea cursei ni s-a
spus că prezenţa la un briefind de
securitate şi semnarea actelor e
obligatorie dacă vrem să fim alături
de circuit. Aşa că în marea zi, pe 14
iunie diminaţa, redacţia PiataAuto.md
asculta instructajul clar, concis şi
plin de umor negru, al celor de la
Le Mans. „Sub nicio formă nu
aveţi voie să staţionaţi în
zonele marcate cu
roşu ale circuitului – sunt zonele cele
mai periculoase, cu cea mai mare
probabilitate de accident. Tot circuitul
e plin de camere de luat vederi şi
noi vă vedem întotdeauna,
iar îndată ce observăm
o astfel de
situaţie, veţi fi preluaţi forţat şi vi se va interzice pe viaţă prezenţa la Le Mans.” Sună dur, pentru început, nu? Dar, dacă e să te gândeşti că bolizii ăştia prind lejer viteze de 320-340 km/h, iar fiecare cursă are neapărat şi câteva accidente, atunci riscul rănirii sau chiar pierderii vieţii e unul cât se poate de realist. „În zona de pit-lane intraţi numai după ce aţi îmbrăcat casca şi aţi primit învoirea şerifului din acea zonă că puteţi traversa intrarea, ca să nu se întâmple că împiedicaţi pe cineva să vină la pit-stop în timpul cursei. Fiţi cu ochii în patru, bolizii vin aici după viteze imense şi nu întotdeauna piloţii reuşesc
adaptarea analizei la diferenţa de viteză – s-ar putea să nu vă observe, să nu adapteze viteza corespunzător, să oprească brusc – dar nu ei sunt cei care trebuie să se ferească de Dvs., ci Dvs. de ei. Staţi doar în zona sigură, şi vă apropiaţi numai după oprirea completă, urmăriţi cu „ochii de la ceafă” dacă nu vine un alt bolid, dacă nu încurcaţi cuiva, ascultaţi semnalele sonore de avertizare, şi imediat ce observaţi că lucrul mecanicilor este pe sfârşit, îndepărtaţi-vă de bolid, pentru ca acesta să nu piardă timp şi nervi la repornirea pe circuit”.
Iar lista de instrucţiuni a continuat şi a tot continuat... Toate logice şi necesare, toate vitale, şi toate te fac să înţelegi că urmează o luptă crâncenă pe bune, unde pericolul fatalităţii îi paşte pe toţi cei implicaţi, în fiecare moment.

La ora 15:00 piloţii se aliniaseră frumos, după un episod de încălzire. Startul la Le Mans nu se dă de pe loc, aşa cum se făcea cu mulţi ani în urmă. Pentru că exista formula în care toţi piloţii stăteau alături în momentul startului, apoi suna semnalul de start
şi ei trebuiau să dea fuga în maşini, să-şi cupleze centura şi să pornească motorul, apoi să cupleze cutia de viteze şi să pornească cât mai rapid. Se zice că datorită acestei reguli cheia de contact la maşinile Porsche se află în stânga volanului, pentru ca piloţii să poată porni motorul şi cupla transmisia în acelaşi timp! Dar regula aia dusese la cazuri când piloţii porneau fără a-şi cupla centurile complicate, sperând să facă asta din mers, iar aglomeraţia de
la start producea adeseori accidente grave. Aşa că acum startul se dă „din mers”. După ce toate maşinile sunt alineate, safety car intră pe circuit şi toate maşinile pornesc după ea, niciuna din ele neavând voie să facă vreo depăşire. Se circulă relativ încet –
cu 100-150 km/h, iar atunci când toate maşinile fac un tur complet, saferty car părăseşte circuitul, iar maşinile se mişcă mai departe. Fiecare din ele poate porni accelerarea maximă după ce trece de linia de start, din mişcare.
Ploaia care a dat peste cap socotelile

Se întâmplă de multe ori ca la Le Mans să plouă. Au existat şi curse petrecute aproape în întregime în ploaie. Şi maşinile pot face faţă ploii, dar cu o singură condiţie – să-şi schimbe anvelopele. Pentru asfalt uscat se folosesc slick-uri – anvelope fără nici o profilare, pentru ca întreaga lor suprafaţă să asigure aderenţă cu carosabilul circuitului. Pentru ploaie,
însă, există anvelope cu profilare specială şi cu o altă compoziţie a cauciucului, care fac posibilă aderenţa pe timp de ploaie.

Cursa din acest, an, însă, nu a venit cu o ploaie în toată legea, ci cu câţiva nori nărăvaşi, „aciuaţi în zonă” la doar o oră de la începrea competiţiei. În timp ce în zona de start a circuitului strălucea soarele, într-un alt capăt al său circuitul era udat de-a binelea de un duş rece, care a făcut imediat
carosabilul alunecos. Iar maşinile care au trecut de zona de start şi de cea a pit stopurilor şi-au continuat încrezute înaintarea pe circuit, fiind convinse că peisajul e neschimbat. Atunci când au ajuns în zona critică, aderenţa era
aproape nulă, iar asta a provocat un accident urât de tot, în care au fost implicaţi un bolid Ferrari din clasa GTE Am, bolidul cu numărul 3 al celor de la Audi şi bolidul cu numărul 8 al celor de la Toyota. Redacţia noastră a avut „norocul” să se afle în teren în acea perioadă, fiind udaţi până la piele de
şuvoiul de ploaie. Deşi casca din ureche prin carea se transmitea evoluţia cursei vorbea emoţionant în franceză şi nu prindea perfect în zona în care ne aflam noi, am reuşit să înţelegem că tocmai se întâmplă lucruri grave. Apoi, în şicana de lângă noi a trecut şi bolidul cu numărul 47 din
clasa LMP 2 şi nu a mai putut manevra pe o asemenea aderenţă... Evoluţia a fost una iminentă – un pocnet sonor şi surd în zidul de anvelope, care i-a deformat puternic faţa bolidului... A fost primul accident de la Le Mans care s-a produs chiar în faţa ochilor noştri... Bolidul repornit, însă, şi şi-a continuat
drumul la boxe cu faţa atârnând de asflat... Apoi, am văzut bolidul celor de la Toyota trecând de noi fără faţa sa, privat în totalitate de ea... Şi mai rău, bolizii Audi şi Ferrari au fost scoşi pe un camion evacuator, fiind clar că pentru ei cursa tocmai s-a încheiat...

De aici încolo, lucrurile au devenit şi mai serioase, şi mai tensionate. Spre seară bolidul cu numărul 7 al celor de la Toyota şi-a asigurat un avans confortabil în faţa concurenţilor săi şi pe tot parcursul nopţii nu a fost detronat. Dar şi aşa tensiunea era în aer, iar rezistenţa piloţilor a fost
pusă la încercare maximă de
întunericul nopţii. Unde mai pui că
unul din ei a fost la un pas de a „se
deconecta” încă până la lăsarea
întunericului!

Noi făceam naveta dinspre zonele de urmărire de afară şi sala de lucru, unde aveam o mulţime de ecrane cu tabelele de poziţionare şi de unde
publicam relatările noastre. Afară, sunetul motoarelor care treceau pe lângă noi la o distanţă de vreo 100 de metri, era într-atât de zgomotos, încât părea să ne împungă timpanele urechilor. Organizatorii ne-au pus la dispoziţie şi nişte dopuri... Putem să
vă spunem că cel mai tăios şi zgomotos sunet este cel al lui Chevrolet Corvette. E absolut diabolic!

Pe la 1 noaptea, atunci când rezistenţa devine şi mai grea, am coborât la pit stop-uri. Acolo ai cu adevărat senzaţia pericolului care te paşte de peste tot. Nu durează prea mult până o nouă
maşină intră la pit stopuri, şi a trebuit să fim extrem de precauţi şi vigilenţi pentru a nu sta în calea cuiva. Cei de la Toyota tocmai îi menajaseră pe ambii bolizi şi puteau răsufla un pic uşuraţi. Cei de la Porsche aşteptau venirea unuia dintre bolizi. Mecanicii, în cască, se infromaseră reciproc,
după ce au stabilit cu pilotul că urmează stopul la boxe. Toţi şi-au sincronizat acţiunile de pregătire. Toţi şi-au ocupat poziţia de rol. În sfârşit, sună claxonul de la boxe, care anunţă intrarea unui nou bolid. E Porsche-ul cu numărul 20. În câteva secunde
bolidul a fost realimentat, i s-au curăţat farurile şi parbrizul şi vehiculul era gata să părăsească boxa. Admirabilă sincronizare şi organizare! E într-adevăr nevoie de o muncă de echipă perfect coordonată pentru a câştiga o asemenea cursă!
Se apropia de ora 3 noaptea. În tribune rămăseseră puţini oameni, mulţi dintre ei mergând în maşinile parcate în jur pentru un pui de somn. Dar în programul nostru somnul nu era inclus, aşa că am continuat să urmărim cursa cu atenţie şi să publicăm relatări chiar şi în toiul nopţii.

Dimineaţa, însă, a venit cu o avalanşă de răsturnări de situaţie. A urmat o
adevărată dramă, mai dură şi mai nemiloasă decât orice scenariu pe care şi-l putea imagina cineva.
Drama Toyota

După accidentul suferit de bolidul cu numărul 8 în ploaia din primele ore şi vreo 50 de minute petrecute la pit stop pentru reparaţii, toată speranţa era în bolidul cu numărul 7 al mărcii, condus de Alex Wurz, Stephane Sarrazin şi Kazuki Nakajima, care era pe poziţia 1. Tot el stabilise şi recordul de cel mai rapid tur al cursei, de doar 3 minute şi 23 de secunde şi 112 milisecunde, în
turul cu numărul 4 (acest rezultat a fost ulterior surclasat de Audi, cu 3 minute 22 secunde şi 567 milisecunde). Cei 1000 de cai-putere ofereau o acceraţie de-a dreptul fulminantă şi asta se putea observa cu ochiul liber, la orice depăşire. Bolidul cu numărul 8 părea un ghinionist, pentru că după 8 ore de la start, caroseria reparată crease o dezechilibrare aerodinamică, provocând necesitatea unor noi
reparaţii. Adevăratul ghinuion, însă, avea să-l pască pe bolidul cu numărul 7, care, la 13 ore şi 53 de minute de la startul cursei, a avut o problemă la cablajul electric, care l-a făcut să se oprească lângă virajul Arnage, iar imposibilitatea deplasării independente de la mai departe, l-a făcut să părăsească cursa. Iar astfel bolidul cu numărul 8 a trebui să apere onoarea echipei, alergând din răsputeri în încercarea de a recupera poziţile, deşi
era cât se poate de clar că victoria era puţin realistă deja. Urcarea până la locul 4 a fost posibilă, iar probleme tehnice ale concurenţilor au făcut ulterior posibilă şi urcarea pe poziţia 3, asigurându-se astfel un loc pe podium – şi asa în condiţiile unei întregi ore petrecute în total la reparaţii!

Echipa Toyota s-a arătat onorată de poziţia pe podium obţinută, însă a recunoscut că o un rezultat dulce-amar pentru ei, umbrit de dezamăgirea rateului bolidului cu numărul 7. „Ne simţim dezamăgiţi, pentru că aveam puterea şi viteza necesară învingerii,
şi rulam pe parcursul nopţii la o capacitate moderată, pentru a ne asigura un avans sigur, aşteptând dimineaţa pentru a forţa nota un pic mai mult, pe vizibilitate mai bună. Se pare că dimineaţa nu a mai fost disponibilă pentru noi. E păcat. Dar asta e Le Mans, o cursă dură şi
impredictibilă. Vom persevera şi ne vom perfecţiona. Vom reveni şi vom încerca din nou, mai puternici şi mai pregătiţi, pentru a învinge. Îi felicităm pe concurenţii noştri, care au avut şi ei o mulţime de provocări şi au putut avea rezultate bune.”
Drama Porsche

După ce bolidul cu numărul 7 al celor de la Toyota a ieşit din cursă, Porsche şi-a asigurat în scurt timp statutul de lider al cursei. În sala de lucru a presei se auzeau tot mai multe voci care analizau performanţa bolizilor Porsche şi dădeau dreptate unei eventuale victorii. „Au avut cele mai puţin probleme tehnice. Au funcţionat mereu şi au funcţionat impecabil. Merită să câştige”.
A existat o problemă tehnică, însă, la 30 de minute de la startul cursei, când bolidul numărul 14 a întâmpinat o problemă la sistemul de alimentare şi a venit la boxe pentru reparaţii. După 9 minute la boxe, bolidul a revenit în cursă, însă se afla deja pe poziţia 51, având a munci foarte mult pentru a-şi recupera rezultatele! Mai apoi, însă, cei doi bolizi au funcţionat impecabil
pe parcursul cursei, până la evenimentele dramatice survenite cu doar o oră şi jumătate înainte de final. Bolidul cu numărul 20 a avut peste 22 de ore de funcţionare exemplară în cursă, fără nicio problemă tehnică şi analizele pe care le făcea presa în sala de lucru erau cât se poate de realiste.
Bolidul cu numărul 20 preluase poziţia de lider a cursei după 20 de ore din cele 24. La ora 12:36 a avut loc un nou schimb de piloţi şi la volan a urcat Mark Webber. După doar 20 de minute, însă, motorul cu ardere internă a bolidului a suferit o problemă majoră, iar Webber l-a condus cu ajutorul propulsiei electrice până la boxe. Aici mecanicii au încercat repararea maşinii, dar defecţiunea a fost prea gravă şi repararea a fost imposibilă. Peste câteva zeci de minute, cu o oră şi jumătate înainte de final, a devenit clar – bolidul cu numărul 20 părăreşte cursa.
În timp ce bolidul cu numărul 20 încă mai avea mecanicii în jurul său, încercând remedierea problemelor, la nici jumătate de oră distanţă bolidul cu numărul 14 a întâmpinat probleme majore. De această dată la cutia de viteze. Reparaţiile au fost intense şi
bolidul a ieşit din boxe la scurt timp
după fluturarea steagului de final,
dar acesta şi-a dorit să treacă linia
de finiş pe propriile roţi. Totuşi,
rezultatul său nu a fost clasificat
oficial, întrucât se afla la boxe în momentul sunării de final.
Şi echipa celor de la Porsche s-a arătat profund dezamăgită, mai ales că probleme au venit în avalanşă, la sfârşitul cursei, după o peformanţă excelentă pe tot parcursul ei. „Nu avem un final pe care ni l-a dorit, dar suntem convinşi că ingineria conceptului nostru e una inovaţională şi foarte bună, şi vom lucra la perfecţionarea ei pentru ca anul viitor să revenim mai buni, mai rezistenţi!
Drama Audi

Zicem „dramă”, pentru că, deşi Audi a fost învingătorul, nimeni nu a mai crezut în victoria lor pănâ aproape de final. Poate nici chiar ei. Bolidul cu numărul 1 fusese grav accidentat la testele de calificări şi a fost restabilit miraculos în numai o zi, fiind apoi pus în cursă. Bolidul cu numărul 3 a fost implicat în acel accident de grup pe ploaie de la începutul cursei şi a
părăsit-o. Rămăseseră ceilalţi doi bolizi Audi în cursă – numărul 1 şi numărul 2. Cei doi bolizi au fost, pe rând, la boxe pentru înlocuirea turbinelor.

Bolidul cu numărul 1 conducea cu 2 ore înainte de final, dar apariţia unor probleme tehnice l-a impus să facă un lung stop pentru reparaţii. Porsche
cu numărul 20 preluase întâietatea, urmat de bolidul Audi cu numărul 2. Apoi bolidul Porsche a păţit marele rateu, iar Audi cu numărul 2 a fost cel care e ieşit în faţă. Bolidul cu numărul 1 e revenit în cursă, pe locul 2, iar bolidul cu numărul 8 al celor de la Toyota a ajuns pe poziţia 3. Anume
asta a fost şi ordinea în care bolizii au trecut linia de final, duminică la ora 15:00. Până şi Rupert Stadler, marele şef Audi, a recunoscut că anul ăsta marca pe care o conduce nu era favorită la Le Mans, fiind creditată
cu şanse mai mici de victorie, în faţa unei concurenţe foarte puternice de la Porsche şi Toyota. Dar, rezultatul final a şters orice urmă ne neîncredere, iar cei de la Audi au stropit şampania din plin cu primele două poziţii pe podium.
Alte drame, poveşti şi cifre

Deşi atenţia noastră s-a îndreptat spre marii concurenţi, care au mizat spre
victoria în clasamentul general, bolizii din clasele cu puteri mai mici au luptat între ei mai ales pentru victoriile în clasele lor. Ferrari şi Aston Martin au
fost marii duelişti în clasa GTE Am, pentru ca Aston Martin să devină învingător la final.
Cele două Corvette au concurat în clasa GTE Pro şi au avut o prestaţie foarte bună, maşina cu numătul 73 venind pe locul 2 în clasa sa, după bolidul celor de la AF Corse, un Ferrari 458 Italia. Pe locul 3 s-a situat Porsche 911 RSR! Trebuie să menţionăm că numai unul din Corvette-uri a avut o problemă tehnică la motor, celălalt funcţionând fără rateuri.

Totuşi, bolizii din clasa LMP1 au fost cei care au dominat cursa. Însă, din cele 9 maşini care au început cursa în clasa LMP1, doar 4 au ajuns la final...
Din cele 54 de maşini intrate în competiţie în total, doar 38 au ajuns la final. Din păcate, şi bolidul electric Nissan ZEOD RC a fost printre cei
care au abandonat cursa, deşi în primul său tur acesta a reuşit să atingă o viteză de 300 km/h în regim pur electric!
La revedere, Le Mans!

Duminică, după trâmbiţarea finalului cursei, redacţia noastră se îmbulzea în zona podiumului pentru a surprinde momentul istoric al cursei. A fost un moment în care vrei să-i feliciţi pe câştigători, dar şi în care vrei să le
strângi puternic mâna tuturor celor care au participaţi. Fie că vorbim de Audi, Porsche sau Toyota, ori de oricare altă echipă participantă, fiecare dintre ei a venit cu propriul concept tehnologic, cu inginerie şi ambiţie, dar şi o capacitate remarcabilă de a face faţă acestei lupte dure. Iar multe din tehnologiile care au fost puse la treabă astăzi la Le Mans vor veni mâine pe modelele de serie ale marilor producători!
A fost şi pentru noi, cei de la PiataAuto.md, un week-end pe care l-am trăit din plin. Nu am mai simţit nici istovirea fizică, gândindu-ne că pe fundalul eforturilor piloţilor şi inginerilor, noi avem o treabă mult mai lipsită de stresul competiţional. Dar a fost un week-end din alea despre care să tot vrei să povesteşi la întâlnirile cu cei cu care îţi este plăcut să schimbi o vorbă (apropo, să ştiţi că ne gândim serios la un offline cu vizitatorii noştri fideli, dar
vrem să facem unul pe măsură, vara asta). Un week-end despre care să le povesteşi, peste mulţi ani, nepoţilor. Un week-end în care am avut satisfacţia lucrului împlinit cu predilecţie spre calitate faţă de publicul nostru, şi în care ne-am simţit, poate, şi un pic norocoşi graţie vouă, pentru treaba pe care o facem! Vă mulţumim că ne sunteţi alături şi că ne-aţi fost şi în acest proiect grandios şi unic! Noi le spunem un profund mulţumesc şi
celor graţie cărora toată treaba relatărilor LIVE de la Le Mans a devenit posibilă – Centrului Toyota Chişinău „Continent” şi companiilor Rompetrol Moldova şi Donaris Group.

:P.S. Am zis „la revedere” Le Mans-ului dumincă seara şi am urcat în maşină, pentru a merge 1,100 km spre Germania pe parcursul nopţii. A fost un drum istovitor după o noapte anterioară nedormită, dar a doua zi dimineaţa eram invitaţi la un mare test drive internaţional cu un o nouă
generaţie a unui model german foarte practic şi cu un facelift al unui alt model, al aceleiaşi mărci. Am ajuns cu bine luni dimineaţă, puşi în mişcare de o tonă de cafea şi de satisfacţia tocmai obţinută la Le Mans. Luni şi marţi am testat cele două maşini germane, în tot soiul de interpretări, şi vă vom delecta cu publicarea testelor ceva mai încolo, iar astăzi, în sfârşit, revenim pe calea aerului acasă.
PiataAuto.mdRedacţia PiataAuto.md
11
1,747
COMENTARII (1)
jaguar
Chişinău
la 18 Iunie 2014 - 10:47
Am savurat relatarea:) Bravo PA!
Iar referitor la primul capitol, cu presa galbena, mi-a placut ironia, sunteti cei mai buni! Drive:)
0
1
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!