Experienţe de safari scandinav pentru cei 3 moldoveni aventurieri!

Cei 3 moldoveni aventurieri, porniţi să exploreze 21 de ţări pe 2 continente în 21 de zile, au ajuns la cel mai nordic punct la traseului lor, în Finlanda – în ţara soarelui de miazănoapte, acolo unde cerul nu se întunecă de tot niciodată pe parcursul întregii nopţi, în această perioadă a anului. E o senzaţie ciudată, dar exaltantă în acelaşi timp, să-ţi priveşti ceasul, care arată miezul nopţii, apoi să-ţi ridici privirea sus şi să te minunezi că cerul e încă luminat. Apoi să constaţi că, fără a deveni mai întunecat, la un moment dat intensitatea luminii începe din nou a spori şi razele devin şi mai intense. Acesta e soarele de miazănoapte!

Însă cea mai intensă experienţă vine abia atunci când te pomeneşti în mijlocul naturii, acolo unde cerul se lasă admirat fără siluetele zgârâie-norilor sau a oricărei urme de civilizaţie umană dominantă. Noi, cei 3 bărbaţi aventurieri moldoveni, ne-am îndreptat spre un loc cât se poate se sălbatic şi potrivit pentru safari, în zona parcului naţional Teijo din Finlanda! O zonă cu lacuri, păduri scandinave, dealuri şi privelişti incredibile, dar, înainte de toate, o liniştie şi o sălbăticie omniprezentă!

Am mers cu Opel Insignia Country Tourer pe drumuri de prundiş iniţial, pentru a ajunge acolo unde ne doream. Apoi, drumurile au devenit acoperite cu un pietriş rarefiat, dedesubtul căruia răzbătea pământul brut şi înmuiat, iar denivelările au devenit mai pronunţate. Garda la sol a maşinii noastre expediţionale nu este prea mare, dar ea s-a dovedit suficientă pentru aventurile noastre de safari. Chiar înaintea maşinii noastre a trecut o căprioară sălbatică! Iar în scurt timp încă una! Cât de neumblate sunt aceste locuri! Atunci când am ajuns spre seară în mijlocul sălbăticiei, am lăsat maşina într-un loc apropiat de noi, dar uitat de lume, şi am mers să ne alegem un loc în care să staţionăm pe parcursul nopţii.

Lumina blândă a soarelui încă ne încălzea atmosfera pădurii. Se auzise un zgomot ceva mai departe lângă noi şi am zărit un iepure sălbatic care părea să nu fie prea intimidat de prezenţa noastră în mijlocul sălbăticiei. Doar click-urile aparatului foto al lui Alex l-au făcut mai prudent, după care acesta şi-a luat uşor tălpăşiţa în desişul pădurii.

Se apropia seara şi trebuia să ne gândim la aprinderea unui foc de safari. Am găsit lemne în apropiere, dar acestea trebuiau ciopârţite pentru a putea fi puse pe foc. Adevăraţii bărbaţi, însă, ştiu să se descurce în asemenea condiţii. Am luat toporul nostru din portbagaj, am dat câteva lovituri cu putere, iar ceva mai târziu aveam deja pregătit arsenalul pentru foc. Am luat chibritele şi am pornit focul, în stil clasic, aprinzând nişte scoarţă, apoi nişte aşchii, apoi lemne mai subţiri şi într-un final cele mai mari. Toate aceste experienţe îţi răscolesc trăsăturile cele mai înrădăcinate ale caracterului masculin, atunci când stăpânirea şi dexteritatea în asemenea situaţii îţi asigurau supravieţuirea. Eram, în acele momente în care focul pâlpâia în faţa noastră, trei bărbaţi moldoveni în mijlocul sălbăticiei finlandeze. Pentru caracterul masculin şi explorator, însă, nu există hotare şi stereotipuri de naţiuni. Lumea e o geografie variată şi continuă, care nu cunoaşte hotarele convenţionale politice.

Am pregătit mâncare direct la focul de safari. Flăcările pâlpâiau intens în faţa noastră, iar cerul era încă de un albastru deschis la culoare, deşi era trecut de ora 1 noaptea. Am stat mult în mijlocul sălbăticiei, am savurat liniştea şi izolarea, dar şi priveliştea tărâmurilor soarelui de miazănoapte! E şi noapte şi zi în acelaşi timp, iar dacă eşti în mijlocul sălbăticiei, cu siguranţă te simţi în miezul magnificului. Lumea e extraordinară, dragii noştri! Lumea merită explorată, pentru că ea are atât de mult experienţe să ni le descopere! Noi am trăit în acest safari una din cele mai sălbatice nopţi din viaţa noastră, cu copaci şi turbă alături, cu animale care se iveau de prin tufişuri, cu un lac superb în imediata apropiere, cu un cer magnific deasupra şi cu lumina soarelui care nu dispare! Am făcut-o şi pe asta!