Expediţie magică din Moldova spre Laponia: împărtăşim impresii despre automobilul expediţional!
22 Decembrie 2015, 20:34
BMW Seria 2 Gran Tourer a fost automobil care a purtat întregul echipaj expediţional din Moldova spre Laponia şi înapoi, în misiunea noastră de a-i duce lui Moş Crăciun miile de scrisori colectate de la copiii din Moldova. V-am tot spus crâmpeie de impresii de la bordul maşinii chiar în relatările LIVE pe care le-am publicat pe parcursul expediţiei, dar acum, după 8,000 de kilometri parcurşi în expediţie şi încă vreo 4,000 km parcurşi pentru
aducerea maşinii din Germania în Moldova şi returnarea ei înapoi producătorului german, credem că putem să vă spunem mult mai multe despre ceea ce înseamnă, de fapt, cel mai nou automobil familist din
gama BMW. Pentru că modelul ăsta, Seria 2 Gran Tourer, e proaspăt de tot, fiind lansat abia în septembrie la salonul
auto de la Frankfurt,
iar noi nu doar că am
fost printre primii
oameni din lume care l-au testat, ci l-am pus şi la o încercare imensă în cele mai diverse condiţii geografice, cu multe persoane la bord!

Modelul ăsta e o evoluţie supradimensionată a primului van familist din gama BMW – Seria 2 Active Tourer. Faţă de primul, noua Serie 2 Gran Tourer e evident mai lungă, iar linia plafonului merge aproape dreaptă până în dreptul portbagajului, lăsând astfel mult mai mult spaţiu pentru ocupanţii spate şi portbagaj. De altfel, Seria 2 Gran Tourer adăposteşte 7 locuri la bord, iar când te gândeşti că BMW produce astăzi un van cu 7 locuri, constaţi că eşti martorul incredibilului.

Maşina are o prezenţă frumoasă, privită din exterior, mai ales într-o culoare intensă de albastru, precum automobilul
nostru expediţional. Mai mult ca atât, noi am avut un exemplar cu pachet M, ceea ce i-a conferit un kit mai sportiv de design, cu praguri mai profilate şi bare de protecţie ceva mai agresive. Într-o asemenea interpretare, aproape că ai spune că maşina asta e creată pentru tătici fierbinţi, care s-au învrednicit între timp de o familie mare.

Dar cel de-al treilea rând de scaune poate fi folosit cu adevărat la drum lung doar cu condiţia să vă cumpăraţi un portbagaj exterior, din ăla care se montează pe acoperiş, pentru că atunci când se deschide ultimul rând de scaune, nu prea mai rămâne foarte mult loc pentru bagaje. În călătorii urbane, acel spaţiu e suficient, dar la drum
lung, pentru 7 persoane, e imposibil să încapă totul acolo. Noi am călătorit în 3, apoi în 4, aşa că am pliat cel de-al treilea rând de scaune în portbagaj şi am folosit portbagajul în ipostaza lui sporită. Am avut foarte mult bagaje, accentuate şi de multiplele genţi cu tehnică foto şi video ale lui Alex, aşa că portbagajul a fost destul de solicitat, iar după ce am mai făcut şi nişte cumpărături, aproape că nu mai exista vreun loc liber în portbagaj! Totuşi, trebuie să remarcăm că acesta, adică portbagajul, e mult mai voluminos şi mai practic configurat decât la o Seria 2 Active Tourer, de exemplu.
Poziţia la volan e cam înălţată un pic, în stil de van, foarte aproape de cea a lui Active Tourer. Doar că noi beneficiem de scaune opţionale confortabile pe bancheta faţă, ceea ce le face să aibă un şezut mai lat şi mai lung, cu segment de alungire, dar şi o spetează mai bine profilată. Pe lângă asta, avem reglat
electronic pe toate direcţiile şi ajustare lombară, dar şi ajustare a susţinerii laterale. Toate aceste reglaje, care mai puteau fi şi memorate electronic pentru fiecare dintre noi, ne-au ajutat să ne simţim confortabil în sprinturile lungi de mii de kilometri pe care le-am făcut. Şoferul şi pasagerul dreapta, cu aceste
scaune opţionale, pot să spună tare că beneficiază de un confort sporit în cele mai provocatoare situaţii. După un timp îndelungat de aflare la volan, de 24 de ore cu mici pauze, mie, cel de la volan, îmi apăruse un simptom datorat, probabil, poziţiei mai înalte, specifice, de van – începusem să simt o durere în
piciorul drept din cauza poziţiei în care-l ţineam. E drept, însă, că nu foloseam sistemul cruise-control, care mi-ar fi
putut relaxa din când în când piciorul în loc să-l ţin constant pe pedala acceleraţiei.
Bancheta spate, adică cel de-a doilea rând de scaune, oferă foarte mult spaţiu, pe toate trei dimensiuni. Există un tunel central din care ies guri de ventilare, există şi o cotieră care poate fi activată şi care poate oferi mai mult confort la drum lung, dar totuşi, la
nivelul confortului oferit la drum lung, scaunele de aici sunt vizibil mai puţin desăvârşite decât cele din faţă. Şezutul e mult mai scurt pe lungimea maşinii, dar şi ceva mai tare, iar peste câteva sute de kilometri în şezuturile de aici se fac simţite şi micile denivelări ale
drumurilor bune. Pasagerii de aici obosesc mai repede, prin urmare, în ciuda faptului că au, aparent, foarte mult spaţiu în jurul lor. Dat fiind faptul că vorbim de un van familist imens, adaptat
teoretic pentru cele mai lungi călătorii în confort maxim, acest element e unul care trebuie penalizat. Se poate modifica unghiul spătarului banchetei, iar noi l-am pus în poziţie de confort maxim, mai spre spate, şi oricum acest dinsconfort se făcea simţit. Totuşi, noi
am făcut sprint-uri de mii de kilometri, pe care o familie cu mulţi copii nu l-ar face niciodată fără să staţioneze la un hotel peste noapte, aşa că testul nostru extrem e oarecum irelevant pentru adevăratul client ţintă al acestui model.
Dar cum se simte noul BMW Seria 2 Gran Tourer în condus? A manifestat oare automobil nostru expediţional vreo problemă de fiabilitate? Cititorii noştri ştiu că noi suntem întotdeauna absolut sinceri chiar şi aceste capitole şi vom
continua în aceeaşi manieră şi în această relatare.

După cum ştiţi, probabil, noi am condus un Seria 2 Gran Tourer 220i în expediţia noastră, ceea ce înseamnă că am avut sub capotă un motor turboaspirat pe benzină, de 2.0 litri, care dezvoltă 192 CP la 5,000 rpm şi 280 Nm la 1,250 rpm. Nu, n-am greşit intervalul turaţiilor pentru cuplul maxim, dacă BMW ne-a obişnuit în ultimul timp cu un interval aproape pe întreaga plajă de turaţii, în care cuplul maxim e disponibil, aici el e disponibil în special la turaţii joase. Iar asta dă o senzaţie mai deosebită propulsorului în condus – pe de o parte, la accelerările la viteze mici şi turaţii nu prea mari, maşina pare foarte zveltă şi pofticioasă de a topi
asfaltul în acceleraţii, însă la traseu, în depăşirile în care ai nevoie de forţă promptă şi viteză, simţi că, odată cu urcarea în turaţii a motorului, nu ai acel pisc de putere pe care-l aştepţi, ba dimpotrivă, ai impresia că valoarea cuplului maxim scade şi maşina nu e la fel de pofticioasă să urce la noi turaţii. E o senzaţie ciudată la început, cu care trebuie să te obişnuieşti şi de care trebuie să ţii cont atunci când faci depăşiri – inundaţia de cuplu maxim de la turaţii mici e amăgitoare.

De fapt, motorul de sub capota automobilului nostru expediţional e unul de generaţie nouă la BMW, care se regăseşte în diferite variaţii de putere sub capota diferitor modele noi. Anul trecut noi am condus spre Laponia
versiunea 225i a lui Seria 2 Active Tourer, care avea o ipostază mai puternică a aceluiaşi propulsor. Acolo ne plăcuse enorm de mult motorul, la toate capitolele! Aici, însă, nu putem să spunem că ne place sută la sută. Acest simptom de anemie la turaţii înalte ne crea o mică distanţare din a-l plăcea imediat. Apoi şi sunetul lui era oarecum înăbuşit şi cu accente pe jumătăţile de tact, pentru a crea impresia unui sunet mai răguşit, de o cilindree mai mare. Însă cea mai mare îngrijorare faţă de acest motor ne-a venit pentru prima dată în Polonia. Făcusem din nou plinul şi Anatol urcase la volan. Eu obişnuiam să fac depăşirile ţinând cont de anemia motorului la turaţii mai mari, lăsând o secundă-două în plus pentru acest simptom. Anatol, însă, a decis că cea mai sigură metodă de a face o depăşire rapidă este să se recurgă la regimul kickdown – acea apăsare completă a
pedalei de acceleraţie, care impune motorul şi transmisia să funcţioneze la dinamism maxim, în cazul motorul acesta fiind menţinut la 5,000-5,500 rpm, chiar înainte de linia roşie. După câteva asemenea depăşiri, la un nou kickdown, maşina a ţipat brusc un semnal de alarmă, iar pe bord s-a
aprins indicatorul Check Engine. Sistemul multimedia ne-a zis că avem o problemă la motor, iar sunetul motorului s-a schimbat brusc, de parcă un cilindru funcţiona aritmic. Ce naiba? Ne-am gândit în primul rând la benzina de proastă calitate, dar alimentasem la o staţie cât de cât civilizată. Am continuat
să mergem lent vreo 2 kilometri, până am putut să ne oprim. Era prea dimineaţă să căutăm un service BMW pentru verificare, aşa cum ne sugera maşina. Cea mai bună soluţie imediată era să parcăm undeva maşina, să o închidem cu cheia ca toate sistemele electronice să se deconecteze şi să o
lăsăm acolo preţ de vreo 10-15 minute, în speranţa că erorile se vor arhiva şi motorul va reveni la normal. Am luat între timp micul dejun la un han şi peste vreo 25 minute am revenit la maşină. Am pornit motorul. Eroarea Check Engine dispăruse, iar motorul funcţiona din nou normal şi ritmic. Ne-am continuat drumul în regim normal spre Laponia, gândindu-ne la care ar fi putut fi cauza acelei erori. Dacă benzina era
de proastă calitate, ea ar fi putut cu siguranţă genera o astfel de problemă.

Situaţia s-a repetat pe drumul înapoi. Alimentasem cu benzină din Lituania şi eram deja din nou pe teritoriul Poloniei. Era noapte târzie şi înaintam în galop. Din nou Anatolie conducea maşina, iar la un deal, într-o depăşire, a fost nevoie de putere cu adevărat maximă. Aşa că el a apăsat din nou kickdown-ul. Bum, aceeaşi problemă, din nou indicatorul Check Engine aprins, din nou tact
aritmic al motorului. În miez de noapte, am parcat maşina la o staţie peco pustie, am ieşit şi am închis maşina pe dinafară. Am dansat 10 minute lângă ea, mişcaţi de frigul de afară. Apoi am
deschis maşina şi am pornit motorul. Eroarea dispăruse din nou, iar motorul funcţiona din nou bine. Am convenit că maşina asta are o problemă cu regimul de kickdown, întrucât de această dată
era altă benzină, de la o staţie şi mai bună, parcă. Prin urmare, pentru binele nostru am convenit să nu mai folosim regimul kickdown. Eroarea nu s-a mai repetat niciodată, iar la revenire în Moldova cei de la BMW Service Moldova au verificat maşina şi erorile înregistrate: în ambele cazuri era vorba
de o eroare de combustie la cilindrul 1. Cauza era deocamdată neclară, cel mai probabil fiind vorba ori de o benzină mai puţin calitativă, eventual cu nişte aditivi, ori de o vulnerabilitate mai mare a acelui cilindru, ori de o combinaţie a acestor factori. Cei de la Rompetrol Moldova ne-au întrebat dacă nu cumva
acest simtom s-a întâmplat atunci când maşina fusese alimentată cu carburant EFIX din Moldova sau din România şi le-am confirmat că problemele au survenit cu carburant polonez şi lituanian, deci nu e vorba de staţiile Rompetrol. Mai mult ca atât, cu carburant Rompetrol, Anatolie a mers în acelaşi regim de kickdown înainte de a
ajunge în Polonia şi maşina a funcţionat perfect! Prin urmare, tindem să credem că a fost vorba, totuşi, de calitatea carburantului sau de nişte aditivi din el,
iar pe acest fundal ne-am convins de calitatea ireproşabilă a carburanţilor Rompetrol Moldova şi Rompetrol România!
Şi acum să vorbim şi despre lucrurile frumoase şi plăcute date de acest motor şi în general de trenul de rulare al lui BMW Seria 2 Gran Tourer. Atunci când am ajuns în Laponia, aveam o medie excelentă a cifrei de consum, de doar 7.2 litri/100 km, în ciuda faptului că eram patru adulţi la bord cu o mulţime de bagaje şi în ciuda condiţiilor deja polare prin care circulam! Motorul e cuplat la o cutie de viteze cu 8 trepte, care schimbă logic şi prompt treptele, şi tocmai această combinaţie s-a dovedit a fi neaşteptat de eficientă. Noi estimam un consum de 8.0-8.5 litri/100 km în cele mai bune scenarii, dar iată că
eficienţa motoarelor bavareze ne-a întrecut şi de această dată aşteptările! La un preţ de 1.42-1.46 euro per litru, cât costa benzina în Finlanda, orice economie e binevenită!
Ne-a plăcut şi comportamentul maşinii în zonele polare, pe zăpadă. Distribuţia cuplului între roţile punţii faţă e foarte echilibrată, astfel că şi la viteze mari, pe drum înzăpezit sau acoperit cu
gheaţă, reuşeşti să înaintezi în siguranţă. În Laponia, pe drumurile cu zăpadă mai ales la urcarea în pantă era foarte uşor să generezi o derapare, datorată cuplului mare al motorului,
dar, dacă aveai răbdare să accelerezi mai lent, înaintai fără probleme. De altfel, ne-am aventurat cu maşina asta şi prin zăpezi destul de periculoase, fiindu-ne frică de o eventuală blocare,
blocare, dar maşina s-a descurcat de fiecare dată şi n-a fost nevoie nici măcar o dată să o împingem.

Şi până la urmă, maşina ne-a fost fidelă în toate situaţiile de drum şi nu ne-a
lăsat niciodată neajutoraţi pe undeva. Iar cu ajutorul ei, noi am putut să livrăm miile de scrisori ale copiilor din Moldova adevăratului Moş Crăciun, tocmai în Laponia, la Cercul Polar! Să mergi cu o maşină familistă până în asemenea zone ale planetei, atâta amar de kilometri, e o chestie deloc uşoară. Iar noi am fost patru bărbaţi la bord, care au solicitat la maxim toate atributele pe
care le putea oferi această maşină – de la prize electrice până la cotiere, spaţii de depozitare, portbagaj, forţă a motorului, acceleraţie, tot! Recunoaştem, am vărsat vreo două cafele în ea în timpul expediţiei, una din ele s-a vărsat în uşă şi s-a scurs peste cauciucurile de căptuşire a uşii, făcând ca la fiecare deschidere a uşii să
pară că uşa e încleiată de carosarie. Pe drum am găsit spălătorii exterioare automate, dar nu şi spălătorii de interior, aşa că după aproape două săptămâni cu 4 bărbaţi la bord habitaclul maşinii arăta jalnic de murdar, de-a dreptul deplorabil. La revenirea în Chişinău, am dus maşina la o spălătorie pe care o ştim bine şi le-am plătit dublu celor de acolo să aducă habitaclul în ordine. A durat vreo 3 ore, dar la sfârşit maşina
era din nou ca nouă! Asta înseamnă
materiale premium de interior! S-or
murdări şi ele, dar după o
curăţare totul arată din
nou impecabil!
Aşa că BMW Seria 2 Gran Tourer ne-a făcut s-o îndrăgim mult de tot până la urmă. Ne-am ataşat de ea ca de casa noastră pe patru roţi pe parcursul expediţiei şi i-am mulţumit la urmă că ne-a adus în siguranţă acasă. E o
maşină care a rezistat şi a făcut faţă unor solicitări extreme ale unei expediţii atât de lungi şi de provocatoare, iar asta înseamnă că pentru nevoile unei familii, fie şi ale unei familii mari, ea va fi pur şi simplu impecabilă! Da, se conduce un
pic mai cu ruliu în viraje strânse,
dar asta se poate corecta
prin regimul Sport al
suspensiei. Da, e
neobişnuit să spui
că ai un van cu 7 locuri
cu sigla BMW, dar
maşina asta are multe de
oferit la bord, inclusiv şi multe
din calităţile pe care le aşteaptă
fanii mărcii bavareze! Şi, per total,
maşina asta ne-a plăcut mult, aşa că
o recomandăm cu sinceritate
familiştilor din ţara noastră!
PiataAuto.mdIlie Toma
1
3,353
GALERIE FOTO (24 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!