Pagina principală
Anunţuri auto
Cumpăr vând
Ştiri
Teste drive
Automobile noi
Club
Magazin auto
Service A-Z

Road trip cu Mercedes-Benz C-Class, Episodul 5: autostrăzi, munţi şi un lung sprint neoprit la sfârşitul călătoriei

Răsăriturile în Toscana s-au dovedit a fi la fel de magnifice ca şi amiezile însorite. Lumina soarelui se zărea de după formele onduite ale liniei orizontului, iar pentru noi aceasta însemna o zi în care urma să mergem multe sute de kilometri spre nord, pentru a ajunge în Slovenia, iar după asta şi în Austria.
Iar când vine vorba de atât de multe sute de kilometri, e logic să alegi autostrăzile în Italia, chiar dacă pentru ele se plăteşte adiţional. Dacă nu le-am fi ales, ar fi trebuit să traversăm şi munţii, iar viteza medie de deplasare pe drumurile rurale este de două-trei ori mai mică şi ar fi trebuit să facem aceeaşi distanţă în cel puţin două zile complete în loc de una. Nu ştiam exact cât ne vor costa autostrăzile, dar am făcut o verificare online înainte de asta şi ne aşteptam la vreo 40 de euro.
După câteva zeci de kilometri, ne făcusem intrarea pe autostradă în apropiere de Arezzo, iar de aici am alergat neaşteptat de rapid, trecând pe lângă marile oraşe unul după altul – Florenţa, Bologna, Ferrara, Padova şi Veneţia, apoi spre Trieste. Când am ajuns, în sfârşit, şi la poarta de plată a atâtor kilometri de autostradă, a trebuit să plătim 30.80 euro – mai puţin decât am aşteptat, deci.
Iar la cât costă benzina în Italia, cu siguranţă un asemenea sprint e mai raţional să-l faci pe autostrăzi, în loc să mergi prin serpentine montane şi drumuri aglomerate rurale, excepţie făcând cazul când ai timp berechet, sau distanţe mai scurte. Consumul maşinii noastre în regim de autostradă se stabilizase la 7.1 litri la sută.
De aici am ajuns în scurt timp în Slovenia, iar următoarele câteva zile au însemnat multă muncă, iar C-Class a rămas parcat în aeroportul din Ljubljana, în timp ce noi munceam cu maşinile unei alte mărci. Peste 3 zile, am revenit în parcarea de la aeroport, am pornit cu plăcere motorul şi ne-am zis că acum e cazul să ne îndreptăm spre destinaţia noastră finală – Alpii Austrieci.
Slovenia, cea de lângă Austria, e incredibil de frumoasă, făcându-te să te simţi deja ca pe teritoriu austriac. Nu mersesem încă niciodată pe aici şi savuram aceste trasee noi pentru noi. Apoi am intrat şi în Austria, oprind şi pe la o benzinărie pentru a cumpăra vinieta obligatorie. De aici încolo am mai mers un pic pe autostrăzile austriece, după care am apucat-o din nou pe drumuri şerpuitoare printre Alpi, cu o privelişte magnifică.

Spre deosebire de Toscana, unde asfaltul bun alterna cu cel rău, pe aceste trasee austriece avusesem parte doar de asfalt perfect. Eh, şi cum să nu savurezi o sedan cu tracţiune spate, care se simte ca peştele în apă pe un asemenea asfalt ideal! Aici poţi forţa rezistenţa laterală a suspensiei cât vrei, pentru că ea nu va fi distorsionată de denivelări şi gropi, cum se întâmplă în ţări ca a noastră. Aici eşti limitat doar de aderenţa anvelopelor, nu de mecanica suspensiei, iar anvelopele noastre de vară erau acum printre cele mai bune din câte există astăzi, aşa că limitele fizice ale maşinii prin aceste condiţii erau extrem de departe de ceea ce eram dispuşi noi să încercăm.
Au urmat urcări continue de altitudine – fapt firesc, dacă ne gândim că ne îndreptam spre Alpi, totuşi, iar consumul a urcat ulterior la o medie de 7.2 litri /100 km pentru această zi. În Austria, însă, mai ales în afara autostrăzilor, benzina e cu mult mai ieftină decât în Italia, aşa că ne simţeam un pic mai relaxaţi la cifrele de la pompă.

Contorizasem deja peste 3,600 km parcurşi în acest road trip. Fără nici o problemă, fireşte. În această călătorie am observat o trecere a noastră tot mai pronunţată de la flash-uri USB cu muzică la muzica de pe telefon, descărcată în prealabil când exista conexiune de internet, ca să nu utilizăm traficul de roaming. Telefoanele au devenit capabile să furnizeze un sunet foarte calitativ, iar asta face ca şi sunetul final auzit din sistemul multimedia să fie deja comparabil cu unul de pe CD-urile old-school. Şi C-Class are un sistem audio foarte bun chiar şi în cazul nostru, când nu am optat pentru Burmester-ul de top. Dacă am avea azi alegerea, cu siguranţă l-am bifa, dar nu putem să nu recunoaştem că şi acest sistem, produs, apropo, de Harman (am aflat cine e furnizorul), sună excelent de curat, fidel şi bine.
Următoarele zile de munţi au venit cu ploaie răcoroasă şi tot pe ploaie am pornit la final spre casă, spre Chişinău. Avusesem câteva zile cu somn odihnitor şi ne-am zis că am putea să facem un sprint neîntrerupt din Alpi până în Chişinău, conducând şi toată noaptea. Şi într-adevăr, am fost suficient de lucizi încât să conducem fără difucultate toată noaptea, parcurgând până acasă un total de 1,636 km, cu o viteză medie globală de 82 km/h. Ah, da, consumul pentru acest sprint lung s-a situat tot la 7.2 litri la sută, dar aveam şi cifrele totale şi finale ale road trip-ului: 5,259 km parcurşi şi o medie totală de 7.1 litri/100 km. Fireşte, întotdeauna cu sistemul de climatizare pornit, dar asta nu mai face o diferenţă sesizabilă în consum pentru aceste automobile.
Am ajuns cu bine acasă, după această călătorie, fără cea mai mică problemă. Însă, totuşi, după numai câteva zile de la revenirea în Chişinău, maşina ne-a surprins cu o disfuncţionalitate tehnică foarte curioasă. Dar despre ea vă vom spune totul în următoarea relatare!
0
856
GALERIE FOTO (20 IMAGINI)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!