Recordul mondial pentru cea mai lungă călătorie cu maşina are o particularitate foarte curioasă: din 1997 încoace se tot actualizează în fiecare an, cu aceiaşi protagonişti – un soţ şi o soţie elveţieni, pe nume Schmid. Nenumăratele actualizări anuale se produc din cauza faptului că cei doi nu şi-au încheiat încă lunga lor călătorie, în ciuda faptului că sunt pe drumuri deja de 33 de ani şi jumătate!
Au vizitat 195 de ţări şi teritorii, iar printre ele se numără şi Moldova.
Povestea celor doi elveţieni, Emil şi Liliana Schmid, a început în 1982, când şi-au cumpărat un Land Cruiser FJ 60 nou-nouţ. Aceştia aveau un vis: să se detaşeze pentru un an de la programul strict al vieţii lor obişnuite şi să exploreze lumea, interacţionând cu culturi, oameni şi natura. Pregătirile au durat până în luna octombrie 1984, când au pornit la drum, cu destinaţia spre oraşul Montreal din Canada.
În curând, însă, aceştia au realizat că un singur an este mult prea puţin pentru a explora întreaga Americă de Nord şi Centrală, iar după doi ani maşina lor număra deja 98,000 km parcurşi în 7 ţări şi până şi incidentele cu bande guerilla nu i-au descurajat, nici pe ei nici pe maşina lor. Aşa că s-au decis să-şi continue călătoria spre America de Sud, pentru încă 66,000 km parcurşi şi 10 ţări. Land Cruiser-ul a traversat şi o parte din jungla amazoniană, or, Emil nu s-a ferit niciodată de trasee mai provocatoare, având încredere deplină în offroader-ul care le fusese un camarad de nădejde pentru atâţia kilometri.
Însă, la acea etapă, cei doi nici nu bănuiau cât de lung avea să le fie drumul lor alături de acest Land Cruiser FJ 60. În anul 1989 aceştia au ajuns pe continentul african, decişi să exploreze provocările de aici, iar Africa acelui an i-a întâlnit călduros, cu o diversitate culturală şi cu o linişte umană care nu mai e prezentă astăzi în multe ţări africane. Au întâlnit drumuri pline de noroi, dune imense de nisip, animale sălbatice şi o satisfacţie de a călători care s-a întins pentru încă 97 mii de kilometri.
După provocările Africii, Austalia li s-a părut o adevărată vacanţă. Însă nici segmentul australian n-a fost unul scurt. Deşertul părţii centrale şi vestice i-a captivat mult, la fel ca şi zonele mai populate, aşa că, tot roind pe continetul sudic, au mai parcurs 39 mii kilometri pe aici.
Către anul 1993, aceştia au intrat şi în Asia, iar aici au avut o adevărată revelaţie. Începând de la templele budiste, până la junglele adânci sau nisipurile ţărilor arabe, Asia i-a marcat poate cel mai mult în calea lor, declarând încă de pe atunci că se vor întoarce neapărat acolo. Au fost întâmpinaţi regeşte de sultani şi autorităţi statale, şi n-au ascuns că cei din ţările arabe i-au făcut să se simtă cel mai bine. Aşa că Asia a mai însemnat încă doi ani de călătorie pentru ei şi peste 100,000 de kilometri adăugaţi la odometrul maşinii lor neobosite.
În 1995, soţii Schmid au trecut munţii Ural şi au ajuns în Europa din nou, urmând să cutreiere acest continent pe parcursul următorilor 3 ani, de la Gibraltar până la Nordkapp, trecând prin 45 de ţări şi mai marcând alţi 84 mii km parcurşi. În luna mai 1997, în Vatican, cei doi au fost desemnaţi oficial de cartea recordurilor Guiness drept deţinători ai 3 recorduri importante: cele mai multe ţări vizitate, cei mai mulţi ani la bordul unei maşini în drum şi cea mai lungă călătorie în materie de distanţă la bordul unei maşini.
Însă cei doi n-aveau de gând să se oprească din călătoria lor. N-o făcuseră de dragul acestui record, iar o călătorie care a început ca un an de evadare în 1984 ajunsese deja să dureze mai mult de 13 ani. Aşa că în ianuarie 1999, aceştia au mers din nou spre ţările arabe, care le întâmpinaseră cu atâta căldură – Oman şi Emiratele Arabe Unite. În acelaşi an, în luna martie, odometrul maşinii lor a atins marcajul de 500,000 km, pe când se aflau în Dubai.
După ţările arabe s-au îndreptat spre Coreea şi Japonia, aceasta din urmă marcându-i din nou cu o cultură seculară şi natură neatinsă. Iar către luna septembrie luaseră calea mării spre America de Nord.
Următorii ani au însemnat o explorare amănunţită a Americii de Nord, a insulelor Caraibe, iar apoi şi a Americii de Sud. Către anul 2005, aceştia au revenit din nou în Asia, de această dată în părtea de sud est.
În 2006, au avut parte şi de un moment crucial cu maşina lor expediţională. Land Cruiser-FJ 60 obosise de-a binelea după cei peste 600 de mii de kilometri parcurşi. Ruginise, începuse să facă o mulţime de probleme şi se întrebau dacă acesta îşi mai merită efortul de a fi reparat. Se ataşaseră însă de el foarte mult, aşa că au decis să-i ofere o reparaţie capitală în Malaysia, la 614,454 km parcurşi pe odometru.
Caroseria era într-atât de ruginită, încât avea găuri şi era slăbită de-a binelea în structură. Meşterii malaiezieni s-au dovedit a fi abili, însă, în a o fortifica şi a o dota cu părţi noi. A fost deschis şi motorul, care arăta destul de bine în interior, dar avea nevoie capuri noi de pistoane. Acestea nu se găseau, însă, nicăieri în stocurile Toyota, aşa că au fost la un pas de a instala nişte componente chineze înlocuitoare. În ultimul moment, s-au găsit un set de piese undeva în Japonia, pe care le-au comandat şi le-au instalat în motorul lor. Cablajele au fost înlocuite în mare parte, pentru că erau mult prea afectate de rugină, iar maşina, odată vopsită şi întinerită, şi-a putut continua călătoria epică alături de familia Schmid.
Aceştia au explorat insulele Oceaniei în anii care au urmat, revenind şi pe continentul asiatic. În anii 2011 şi 2012 au mai explorat câteva insule africane, printre care şi Madagascar şi Reunion, iar către sfârşitul anului 2012 au fost invitaţi din nou în ţările arabe, care îi întâlniseră cu cădură de atâtea ori. Tot aici au trecut din nou prin Malaysia, pentru o nouă reparaţie capitală a Land Cruiser-ului lor, după 6 ani şi 63 mii km de la reparaţia din 2006. Rugina era cea care cauza majoritatea problemelor, dar au avut multe bătăi de cap şi la caseta de direcţie, pentru care era imposibil de găsit piese de schimb. Au fost demontate şi punţile, a trebuit retratat şi rezervorul mărit de benzină. Cutia de viteze a trebuit scoasă pentru a se schimba ambreiajul.
Din Malaysia, în 2013 s-au pornit spre Caucaz, vizitând ţări precum Georgia, Azerbaidjan, Armenia, dar şi teritorii nerecunoscute, precum Abhazia şi Nagornîi Karabah.
Tot în 2013 aceştia au ajuns în Ucraina şi Moldova. Au ţinut morţiş să viziteze şi aici Transnistria, mai punând un teritoriu necunoscut în lista lor. Spre surprinderea lor, în Transnistria s-au simţit foarte bine, apoi au explorat un pic şi Moldova de pe malul drept al Nistrului, înainte de a reveni în Ucraina şi a merge pe calea mării spre Africa.
Din 2013 până în 2016 cei doi elveţieni au tot explorat ţări africane, în unele din ele ducând lipsuri de condiţii elementare, în altele bucurându-se de civilizaţie neaşteptată. Au avut şi probleme de sănătate aici, iar de fiecare dată când li se face dor de condiţii mai bune, aceştia merg spre Orientul Mijlociu. Aşa au făcut-o şi în 2016.
Au stat scurt, făcând după aia şi o incursiune spre Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kârgâzstan, apoi şi Kazahstan şi Rusia. După aia, aceştia au apucat-o prin munţii Altai spre Mongolia, o ţară pe care încă n-o vizitaseră. Drumurile Mongoliei, însă, au slăbit din nou Toyota lor, aşa că în scurt timp după ce-au părăsit Mongolia, au fost nevoiţi să se gândească la cea de-a treia reparaţie capitală a vehiculului lor. Şi s-au gândit s-o facă tot în Malaysia, la aceiaşi meşteri care au făcut şi primele două reparaţii. În februarie 2017, maşina a ajuns la service-ul lor îndrăgit.
Cutia de viteze şi cutia de transfer a trebuit dezasamblată, din cauza uzării multor componente. Carburatorul a trebuit schimbat, pentru că ajunsese să fiarbă şi să genereze un consum prea mare de benzină, cam 25 de litri la sută.
În luna august a anului trecut, cea de-a treia reparaţie capitală a Land Cruiser-ului lor luase sfârşit, iar soţii Schmid s-au îndreptat spre câteva insule asiatice pe care nu le vizitaseră – Borneo, Sulawesi, Moluccas şi West Papua, unde au ajuns să întâlnească şi anul 2018.
Astăzi, Land Cruise-rul lor FJ 60 are deja peste 750 mii kilometri parcurşi şi peste 186 ţări vizitate, sau 195 ţări şi teritorii în total. Cei doi soţi au astăzi peste 75 de ani fiecare deja şi se află în călătoria lor de mai bine de 33 de ani! Iar dacă e să gândim bine, aceştia şi-au petrecut tinereţea în perioada de aur a curentului hippie şi se pare că s-au infectat ireversibil de visul unei lumi nemărginite. Vă amintiţi de versurile lui John Lehnon din „Imagine”, în care ne îndemna să ne imaginăm o lume fără ţări şi hotare, cu oameni care trăiesc cu toţii în pace? Se pare că soţii Schmid cred neclintit în această lume. Iar FJ 60-ul lor le dă posibilitatea să-şi trăiască acest vis de 33 de ani şi jumătate încoace. Nu-i căutaţi pe reţelele sociale, pentru că ei recunosc onest – nu sunt activi acolo. Sunt ocupaţi să-şi trăiască visul, de 33 de ani încoace, şi încă mai au planuri mari!
