Pagina principală
Anunţuri auto
Cumpăr vând
Ştiri
Teste drive
Automobile noi
Club
Magazin auto
Service A-Z

(VIDEO) Road trip de familie cu Skoda Karoq, Ep. 7: Karoq pe tărâmurile Greciei şi revenirea în Moldova

Iată că am ajuns şi la ultimul episod din seria road trip-ului nostru de familie cu Skoda Karoq, automobilul redacţional ce şi-a făcut loc în garajul redacţiei noastre în vara acestui an. Am avut un road trip de peste 7 mii de kilometri cu el prin Europa de Est şi Centrală, apoi prin peninsula Balcanică, înainte de a reveni acasă. Toate episoadele road trip-ului pot fi găsite pe compartimentul dedicat exploatării lui Skoda Karoq de pe PiataAuto.md.
Aşadar, astăzi avem ultimul episod din acest road trip, în care vă împărăşim experienţele de pe tărâmurile Greciei şi revenirea acasă. În episodul anterior vă povestisem peripeţiile de traversare a Albaniei şi o bunei parte de Grecia până a ajunge în capitala elenă, Atena.
A doua zi dimineaţă trebuia să facem un lucru incredibil. Să mergem în portul Piraeus pentru a ne îmbarca la un feribot spre una din cele mai îndepărtate insule greceşti – Creta – unde e mai logic să zbori decât să mergi cu maşina. Şi asta pentru că navigarea cu feribotul până acolo durează vreo 6-8 ore, în dependenţă de companie şi feribot şi costă cam vreo 150-200 euro, în dependenţă de oră, sezon şi companie. Deci, dacă nu vă aflaţi într-o călătorie cu multiple destinaţii ca şi noi, vă recomandăm să optaţi pentru avion spre Creta, iar acolo eventual să închiriaţi un automobil dacă vă doriţi explorarea insulei.
Pentru ca să prindem un bilet mai ieftin la feribot, am luat o cursă de zi spre Atena, ceea ce însemna să urcăm pe la ora 9 pe feribot, să mai aşteptăm aproape două ore, iar pe la 18:00 seara să ajungem pe Creta. Cu o asemenea durată a călătoriei, ne-am gândit să bifăm şi o cabină pe feribot – un soi de cameră de familie în care să poţi sta atâta amar de vreme. Fără cameră – trebuie să stai în vreun restaurant, pe undeva, să consumi în continuu ceva şi ai doar un scaun la dispoziţie. Iar camere sunt de mai multe tipuri – interioare (care nu au lumină de zi), exterioare (cu lumină de zi) şi alte câteva niveluri mai luxoase. Am luat una interioară, cea mai accesibilă dintre toate. Ne-am descărcat câteva filme pe telefoane mobile în avans şi eram pregătiţi să traversăm marea în linişte.
Urcarea pe feribot cu maşina a fost curioasă. Am intrat sub un capac de podea, într-un subsol al feribotului. Nava e destul de mică, iar parcarea se face cu multă gălăgie din partea personalului de asistenţă, maşinile fiind parcate cam periculos de aproape una de alta şi un pic cam haotic aranjate, pentru că feribotul nu e gândit să aibă intrări şi ieşiri diferite şi astfel să se meargă circular. Dar am fost feriţi de incidente.
Pe vas am gustat un pic şi din bucătăria grecească la un restaurant surprinzător de gustos pentru un local de pe feribot. Iar seara ieşeam de pe feribot şi poposeam pe Creta, renumita insulă a Greciei. Dar lucrurile n-au mers fără peripeţii nici pe Creta.
Din portul Heraklion până în Hersonissos, locul primului popas, nu era foarte mult. Acolo aveam rezervat un hotel care arăta excelent în imaginile de pe Booking.com, dar când am ajuns la destinaţie, ne-am cam pus mâinile în cap. Totul era mult mai mic în realitate, imaginile fiind realizate de maeştri în a ascunde porporţiile, iar cel mai grav era igiena cam oribilă a locului şi a împrejurimilor. Pe lângă asta, cele vreo 3 tave de mâncare ale cinei incluse erau în permanenţă goale, iar apoi un soi de chelner şi bucătar universal a anunţat pur şi simplu că mâncarea s-a terminat. Şi asta în ciuda faptului că pe Booking hotelul se prezenta ca un superb boutique hotel. La fel de dezamăgitor arăta şi Hersonissos, care nu era cu nimic mai bun decât Mamaia anilor ’90. Hoţi de buzunare peste tot, vânzători stradali şi multă murdărie peste tot.
Ne-am gândit să nu ne stricăm experienţa pe Creta, totuşi, şi să schimbăm planurile pe ceva mai aventurier şi mai spontan. Renunţăm la hotelul ăsta şi la locul ăsta şi mergem să explorăm insula, dacă tot suntem cu SUV-ul. Fiecare zi vom alege o altă destinaţie. Vom brona cele mai simple hotele şi vom căuta să savurăm tavernele autentice ascunse departe de ochii turiştilor obişnuiţi!
Asta s-a dovedit a fi cea mai inspirată idee de pe Creta. A doua zi dimineaţă cerusem rambursarea banilor înapoi de la primul hotel şi în curând era deja cu bagajele împachetate în Karoq. Ne-am îndreptat spre est, spre Agios Nicolaos. Înainte de asta, însă, făcusem un popas la o tavernă dintr-un orăşel, pentru un soi de dejun târziu. A fost o mâncare simplă, dar gustoasă, aşa cum aşteptam, de fapt, de la bucătăria grecească.

Insula în sine avea o înfăţişare foarte uscată şi dogorită, or, latitudinea ei e cam în acelaşi rând cu Liban sau Siria, de exemplu. Temperaturile, însă, erau destul de confortabile, în jur de 29-33 grade.
N-am ratat ocazia să ieşim şi în afara drumurilor asfaltate cu SUV-ul, pentru a pune în sfârşit la încercare un pic şi capacităţile de trecere ale maşinii. Dar, fireşte, aceste capacităţi n-au fost foarte solicitate, pentru că era vorba doar de denivelări, pietre şi praf, fără prea mari provocări. Şi totuşi, un asemenea SUV, într-o asemenea vacanţă, îţi dă libertatea de a fi mai aventurier, mai explorator, mai îndrăzneţ de a-ţi lua inima în dinţi şi de a explora locurile mai izolate.
Şi anume acele locuri sunt adeseori mult mai frumoase! Da anume pe aici am dat peste cele mai frumoase plaje şi cele mai frumoase lagune de mare.
Următorul hotel, situat pe partea sudică a insulei, a fost mult mai bun şi deja ne părea bine de schimbarea planurilor. În următoarea zi alesesem altul, un soi de apartament, lângă golful Istron. Hotelul era extrem de simplu, dar aici am avut norocul să găsim o tavernă superbă pe malul mării, gestionată de o familie cu mult suflet. Am avut poate cea mai frumoasă cină aici, cu peşte proaspăt din mare, cu valurile mării şoptind alături şi cu o căldură din partea gazdelor pe care o poţi simţi doar pe malul mării Mediterane. Lucrurile cele mai plăcute sunt adeseori lucrurile simple, iar nouă ne-a plăcut atât de mult aici, încât am mai revenit şi-n următoarele zile.
Apoi am fost şi-n capătul vestic al insulei, spre renumite plajă Elafonissi. Ne-am cazat pe alături de ea, tot într-un soi de apartament simplu de tot, iar prin apropiere am găsit din nou o tavernă cu bucătărie delicioasă.
Cam aşa a fost experienţa noastră pe Creta. Simplă, adeseori elementară, dar plăcută anume datorită acestor lucruri necomplicate şi umane prin simpleţea lor. Iar Karoq ne-a purtat cu fidelitate peste tot, fiind unica maşină cu alte plăcuţe de înmatriculare decât cele greceşti din câte am întâlnit pe insulă în cele câteva zile în care am stat pe Creta.
A urmat o nouă călătorie cu feribotul, de această dată din portul Chania spre Atena. Tot aici am decis să alegem un bilet de noapte, care era ceva mai scump, dar ne economisea, în schimb, o noapte de hotel, iar cu camera luată pe feribot, aveam să ajungem la Atena dimineaţă odihniţi şi potriviţi pentru a face faţă unui sprint lung înainte spre casă.
Nu ne rezervasem un hotel pe drum, mizând pe faptul că vom decide pe drum dacă şi unde vom înnopta. Din Atena am făcut un sprint rapid pe autostrăzi până la Salonic, unde am poposit ceva mai mult pentru un prânz târziu. Apoi ne-am continuat drumul spre Bulgaria, deja în afara autostrăzilor, iar către seară ajungeam în Sofia. Ne bătea gândul să facem un popas nocturn aici, dar parcă ne trăgea inima mai tare spre casă, să mai înaintăm, şi nici nu eram foarte obosiţi.

După Sofia, în sfârşit, am dat de o staţie OMV şi am făcut plinul. De aici trebuia să ne ajungă combustibil până la hotarul Moldovei, unde planificam să alimentăm la staţia Petrom de la vama Leuşeni. Dar nu ştiam dacă nu vom ajunge să poposim undeva pe drum.
Drumul prin Bulgaria a fost ceva mai provocator, pentru că mergea prin mai multe zone pustii şi întunecoase. Dar am pus din nou o carte audio de pe telefon, conectat la sistemul multimedia al maşinii, şi asta mă ţinea în continuare tonifiat, iar luminile LED ale lui Karoq asigurau o vizibilitate sigură de înaintare.

Am trecut şi vama spre România pe la miezul nopţii, iar de aici am continuat să înaintăm spre Bucureşti. Era trecut de ora 2 când lăsasem Bucureştiul în urmă şi ne ziceam că nu mai face să oprim pe undeva. Aşa că am continuat şi pe la răsăritul devreme şi văratic al soarelui era deja la vama Leuşeni. Imediat după vamă, am trecut să alimentăm la staţia Petrom, iar în rezervorul lui Skoda Karoq au încăput 43.59 litri de motorină Extra.
Ei bine, şi de aici până la Chişinău n-a mai fost mult, iar când am ajuns la punctul final era momentul să facem şi totalurile cifrelor din acest road trip. Am parcurs cu Skoda Karoq 2.0 TDI 150 CP 4x4 DSG7 o distanţă totală de 7,139 km în acest road trip, cifra totală de kilometri de pe odometru ajungând deja la 11,538 km. Apropo, bariera de 10,000 km a fost trecută cu o zi mai devreme pe autostradă în Grecia.

Consumul mediu global al acestui road trip a fost de 6.3 litri/100 km, iar aici vă amintim că ăsta e un ritm de vacanţă când se pune accent pe confort şi rapiditate şi mai puţin pe eficienţa maximă. Cu maşina încărcată cu toate bagajele, fireşte.
Acestea fiind spuse, vă invităm să vedeţi şi vlog-ul de mai jos şi vă mulţumim că aţi urmărit evoluţia acestui road trip de familie, realizat de noi în parteneriat cu Petrom Moldova.

De asemenea, dacă tot numărul kilometrilor de pe odometrul lui Skoda Karoq a crescut, asta înseamnă că în următoarea relatare nu vă mai vorbim despre road trip, ci despre prima deservire tehnică a lui Skoda Karoq la service-ul Skoda Moldova! Va fi interesant! Pe curând!
0
676
GALERIE FOTO (58 IMAGINI)
GALERIE VIDEO (1 MATERIALE)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!