Spiritul RS. Trasee necunoscute şi superbe din România, parcurse de Skoda Kodiaq RS şi cele 6 sportive

Atunci când anunţam proiectul ăsta, vă spuneam că colegii noştri din România ne promiseseră trasee mult mai puţin cunoscute pentru mulţi dintre cei din Moldova, dar care ne vor impresiona prin privelişti şi felul în care se poate conduce pe acolo. Ei bine, cea de-a 3-a zi din Spiritul RS prin #RomanianRoads a fost tocmai o asemenea zi.
O zi plină de sunet dulce al motoarelor. O zi cu sute de viraje, unul mai strâns ca altul. O zi cu privelişti de la înălţimea munţilor, din care ţi se deschide vizorul spre zeci de kilometri de ţară în faţa ta. O zi pe care să vrei s-o ţii minte şi s-o povesteşti nepoţilor. Când puradeii ăia se vor naşte şi apoi se vor face suficient de mari să vină pe braţele tale de bunic, iar tu să le povesteşti cum într-o bună zi de sâmbătă a unei veri din 2019 goneai un grup de 7 maşini sportive care mai de care, aşa cum erau ele odată.
Doar că noi avem norocul să zicem că „odată” e încă azi. E încă acum. Şi avem norocul să mai avem printre noi modele pe care le putem înscrie în cartea roşie, întrucât cu siguranţă multe dintre ele nu se vor reţine prea mult printre noi...
Fiind la Suceava, am început cu vizita primului metru de autostradă, din campania aia #şîeu. De fapt înnoptasem chiar la hotelul care aparţine acelui iniţiator al campaniei, Ştefan Mandachi. Şi toate cele 7 sportive parcă vibrau la unison, cerând autostrăzi prin Moldova.
Apoi am urcat să merge spre Gura Humorului şi Câmpulung Moldovensc, iar de acolo, există un indicator pe lângă care am trecut de zeci de ori când traversam România spre vestul Europei, dar niciodată nu-mi trecuse prin cap să schimb niţel ruta. E vorba de indicatorul spre Rarău, iar de îndată ce apuci stânga, după câteva sute de metri, începe Transrarăul – un traseu montan mult mai puţin cunoscut decât Transfăgărăşanul sau Transalpina, dar care merită cu siguranţă explorat, mai ales că e mult mai aproape de Republica Moldova, iar prin regiunile astea sunt şi o mulţime de hotele.
Eu urcasem la bordul lui Megane RS până aici, iar partener îmi era unica domnişoară din echipa expediţiei – Cristiana Oprea – tot ea pilot de raliuri. Dânsa aştepta să conducă Megane RS de atâtea zile, că nu putea să fiu obraznic să urc eu primul. Dar am apucat şi eu să-l savurez mai apoi din plin.
Dan Untură condusese, în sfârşit Mazda MX-5. Şi demult nu l-am văzut într-atât de încântat de o maşină. Într-atât de încântat încât întreba de preţuri, de ani de fabricare. Se molipsise de ea.
Colegul nostru Adrian Mitrea, împreună cu Constantin Ciobanu, fuseseră astăzi în Skoda Kodiaq RS. Constantin era mai sceptic faţă de dimensiunile uriaşe ale maşinii în raport cu sportivitatea ei declarată. Adrian conduce în viaţa de zi cu zi o electrică – un BMW i3 – deci e cumva implicit mai deschis spre nou.
Şi ştiţi, cumva a întrecut o maşină, apoi alta, iar cât noi am încetinit un pic să mai filmăm, dânsul a fost liber să alerge Kodiaq RS sus spre culmile Transrarărului. Serpentine de poveste, cu curbe la 180 grade şi privelişti extraordinare. Serpentine şi urcuşuri pe care nu poţi să nu apeşi pedala din plin, scoţând spiritul adevărat RS dintr-o maşină sportivă.
O vedeam pe Skoda RS la început din depărtate, din spate, cât de puţin ruliu are în aceste viraje strânse şi cât de bine le ea. Apoi n-am mai văzut-o, că a plecat sus. Iar când ne-am revăzut în culmi, Adrian avea zâmbetul ăla irepetabil de satisfacţie pe faţă. Chiar dacă e un SUV. Chiar dacă e un diesel. Cele două turbine de sub capotă fac minuni în elasticitatea motorului şi-n forţa lui totală!
Distracţia noastră pe Transrarău a continuat. Ne-am dat de câteva ori pe el, ca să ne rămână bine în memorie. Ne-am dat şi la maxim, aşa, până la limita aderenţei maşinilor. Roţile şuierau, iar sunetul ăsta, de rând cu vuietul înalt al motoarelor, răsuna în văile munţilor de aici... Ah, ce zi! Ah, ce traseu!
Apoi, a urmat pasul Tihuţa – un traseu ce sună necunoscut poate la uz pentru mulţi, dar cu siguranţă e arhicunoscut şi arhicirculat la auzul detaliilor. De fapt, e traseul ce trece pe la Vatra Dornei spre Dealul Floreni şi Piatra Fântânele, pe care traversează foarte mulţi moldoveni în drum spre Europa vestică. Să vă spunem că e frumos şi plăcut de mers – probabil asta deja o ştiţi.
După Bistriţa, am apucat-o spre Reghin pe traseul E576, iar apoi spre Târgul Mureş, locul de popas nocturn. Şi pe aici am avut parte de un drum tot mai pustiu şi mai savuros în condus. Dar, cu siguranţă, marea recomandare a acestei zile rămâne Transrarărul! Şi vă invităm să savuraţi pozele de mai jos, dar şi filmuleţul zilei, cu menţiunea că mâine ar trebui să mai avem încă cel puţin două segmente magnifice!
0
617
GALERIE FOTO (61 IMAGINI)
GALERIE VIDEO (2 MATERIALE)
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
TESTE DRIVE DE CARE AŢI PUTEA FI INTERESAT
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!