Recomandarea Car Music de week-end, №28

Bine v-am regăsit la un nou set cu recomandări de muzică bună pentru condus, dragi prieteni. Aşa s-a întâmplat că albumele alese pentru acest set le-am descoperit pe toate conducând modele Mercedes-Benz, fie la ultimele teste inclusiv EQC-ul electric publicat astăzi, fie conducând C-Class-ul redacţional. Aşa că e posibil ca aceste 3 recomandări, deşi sunt din stiluri diferite, să se potrivească aceleiaşi predispoziţii de a conduce un model plăcut, adeseori vizionar, în care să te simţi absolut familiar şi în care să ai parte obligatoriu de un sistem audio excelent.

Dar să n-o mai lungim cu introducerile şi să trecem la recomandările muzicale.

Recomandarea Electronic:
Joris Delacroix – Night Visions. 2018.

Şi din nou avem muzică electronică bună, venită din Franţa. Se pricep francezii la treaba asta. Chiar şi cei mai tineri, care vin şi aduc suflu nou unui curent puternic de electronică interesantă. Joris Delacroix abia a trecut de vârsta de 30 ani, dar are deja câteva albume interesante. Stilul său migrează niţel şi în zona EDM sau techno, dar tot revine repede în albia partiturilor originale şi interesante. Am ascultat mai multe albume de-ale lui, majoritatea sunt bune şi plăcute de audiat la un drum lung, dar tot Night Vision, lansat în 2018, ni s-a părut cel mai interesant pentru a vi-l recomanda.

Recomandarea Jazz:
Jake Leckie – The Abode. 2019.

Nu lăsaţi sunetele mai neobişuite de violoncel de la deschiderea acestui album să vă facă să-l închideţi prea repede. Hai să vă intrigăm un pic în ce aduce acest album. Multor amatori de jazz le place la nebunie sunetul de contrabas. De cele mai multe ori – el e unul de fundal şi menţinere a ritmului şi arareori apar momente solo la contrabas. Dar Jake Leckie e un contrabasist în primul rând şi ăsta e albumul lui, pentru care a mai adunat o echipă de muzicieni. Aşa că partiturile de contrabas ies mult mai des şi mai mult în evidenţă. Şi după o primă piesă de format oarecum mai standard, încep să curgă piese foarte creativ concepute, astfel încât, după 3-4 piese audiate, să spui „mmm, da, e bun albumul!”. Mai aflaţi că albumul ăsta e unul de debut a bassistului. Noi nu facem discriminare la tineri, însă, ba chiar am vrea să film printre cei care le descoperă talentul devreme. Şi albumul ăsta e unul din acele foarte bune şi promiţătoare.

Recomandarea Rock:
Bad Religion - Age of Unreason. 2019.

Bad Religions sunt un soi de veterani ai rock-ului deja, deşi încă se mai poartă ca nişte adolescenţi. Aşa e cu rock-ul ăsta, nu vrei să mai îmbătrâneşti, deşi când îl asculţi în zilele noastre rişti să pari mai bătrân de cât eşti, de fapt. Ei bine, albumul ăsta e cel mai proapsăt al celor de la Bad Religion, şi vine cu piese scurte, zvâcnite dintr-o răsuflare, 13 din 14 piese având mai puţin de 3 minute. Trei dintre ele au chiar sub două minute. Adică pregătiţi-vă de un ritm sacadat, schimbat des, ca dispoziţia unui adolescent. Şi totuşi, după câteva asemenea piese, pe la piesa 3-4, albumul reuşeşte deja să te capteze în atmosfera lui.

Vedeţi şi:
» Toate recomandările muzicale precedente