Un deceniu de succes şi creştere: Volvo marchează 10 ani în componenţa Geely

Acum 10 ani Volvo intra în posesia Geely: constructorul suedez a fost achiziţionat de gigantul din China la 28 martie 2010 după ani buni în componenţa Ford. Cooperarea strategică dintre cele două părţi a fost deosebit de fructuoasă şi a dat start unor proiecte şi branduri auto absolut noi, iar cel mai important este avansul tehnologic şi creşterea economică reuşită de suedezi sub aripa celor de la Geely.

De altfel, această achiziţie a fost percepută negativ printre fanii mărcii suedeze dar şi per general de publicul european. Însă aşteptările negative au fost spulberate chiar în primii ani de la tranzacţie şi, să fi rămas Volvo în componenţa Ford, nu se cunoaşte dacă marca ar fi supravieţuit şi până în zilele de astăzi. Dar haideţi să vedem care au fost cele mai importante reuşite ale suedezilor în componenţa Geely!

Lansarea platformei SPA şi noii generaţii Volvo XC90

Volvo XC90 de primă generaţie a fost îndrăgit de foarte multă lume de pe întreg globul pământesc. Însă din cauza lipsei mijloacelor financiare acesta s-a reţinut pe linia de producţie aproape 14 ani, timp în care rivalii reuşiseră să schimbe 2 generaţii! Deci, cea de-a doua generaţie XC90 s-a făcut mult aşteptată în 2010, în momentul achiziţiei constructorului suedez de către cei de la Geely.

Nu se cunoaşte dacă rămânând în componenţa celor de la Ford constructorul suedez ar putea identifica resurse suficiente pentru lansarea celei de-a doua generaţie a celui mai mare crossover din gamă şi cum ar arăta acesta. Cruciale în apariţia celui de-al doilea XC90 au fost investiţiile enorme aduse de chinezi, care au permis inginerilor Volvo să dezvolte un automobil absolut nou, pe baza unei platforme revoluţionare.

Aşa a apărut platforma SPA, gândită din timp pentru motorizări clasice cu combustie internă şi motorizări electrificate. În acei ani Volvo a fost unul dintre puţinii constructori care au dezvoltat o platformă modulară şi ajustabilă, care ulterior să fie utilizată de aproape întreaga gamă de modele de diverse dimensiuni. Mai târziu platforma respectivă a stat la baza aproape întregii game curente de modele Volvo, din seriile 90 şi 60, dar a servit drept substrat tehnic şi pentru modele cu alte sigle.

Primul model pe SPA a fost noul XC90, care a şi adus în gamă faimosul limbaj stilistic scandinav, cu "Ciocanele lui Thor", şi noua generaţie de propulsoare termice din seria Drive-E de 2.0 litri, pe benzină şi motorină. Peste câţiva ani această platformă va adăposti modele noi în gama suedezilor, precum XC60, V60 şi S60, dar şi noile motoare de 1.5 litri şi gama hibridelor performante, alimentate de la priză.

Noua uzină din SUA şi lansarea celei de-a treia generaţie Volvo S60

Investiţiile colosale aduse de chinezi au rezultat în creşterea capacităţilor de producţie la uzinele existente, însă crucială pentru marca suedeză a fost extinderea liniilor de producţie. Astfel, în primii ani de la achiziţie Volvo a construit o primă uzină din China, unde în prezent sunt produse modele precum Volvo XC90 şi S90.

Mai importantă, după cum sugerează şi suedezii, a fost deschiderea noii uzine din SUA, unde a şi demarat producţia celei de-a treia generaţie Volvo S60 — unicul model din gama actuală care a ajuns la generaţia cu numărul III. Sedanul este produs exclusiv la uzina americană şi este exportat de acolo în întreaga lume. În 2-3 ani la uzina respectivă va demara producţia celei de-a treia generaţie XC90, inclusiv a versiunii sale electrice.

Lansarea platformei CMA şi a celui mai compact crossover din gamă — Volvo XC40

Platforma SPA a venit să revoluţioneze gama Volvo, însă metamorfozele pieţei globale şi în special a celor europene şi din China a determinat suedezii să se lanseze în segmentul crossover-elor compacte. Lansarea acestei maşini pe platforma SPA poate ar fi fost posibilă, însă decizia de lansare a fost luată în acei ani, când a devenit evidentă electrificarea întregii industrii auto. Astfel suedezii au ajuns la decizia de a pregăti o platformă absolut nouă, concepută din start pentru motoare termice, sisteme hibride, dar şi 100% electrice. Astfel apare primul crossover compact din gamă, care a avut soarta să devină şi primul electromobil al mărcii.

Platforma CMA a impus lansarea unei noi game de motoare cu combustie internă — benzinarele turbo de 1.5 litri, care ulterior au stat la baza motorizărilor hibride şi micro-hibride. Pe această platformă în premieră a fost lansat crossover-ul XC40 în 2017, care în 2019 a devenit şi primul electromobil al mărcii.

Contribuţia Volvo în dezvoltarea întregului holding Geely

Cum am menţionat mai sus, odată cu intrarea în componenţa Geely cei de la Volvo au obţinut acces la investiţiile enorme ale chinezilor. Astfel, o parte din mijloacele băneşti au fost redirecţionate de către entuziaştii suedezi în dezvoltarea unui sub-brand, care avea ulterior să devină faimos în întreaga lume — Polestar.

Iniţial cei de la Polestar au devenit un soi de AMG pentru suedezi, lansând versiuni de performanţă demenţiale pe baza modelelor de serie. Ulterior divizia s-a transformat în Polestar Engineered, cu mai puţine atribuţii, iar Polestar a devenit un brand aparte, unul specializat pe producţia automobilelor de peroformanţă cu substrat tehnic electric.

Ei bine, influenţa celor de la Volvo se face resimţită până şi în limbajul stilistic al celor de la Polestar, însă acest startup necunoscut acum 10 ani s-a transformat într-un constructor auto de talie mondială cu o uzină proprie în China, capabilă să producă sute de mii de maşini electrice anual! Aici mai punem, că Polestar a adus la realitate visele proaspeţilor fani Volvo, care-şi doreau ca conceptele stilate lansate de suedezi să ajungă pe linia de producţie! Uite aşa a şi apărut Polestar 1 (platforma SPA), coupe-ul hibrid cu 600 CP şi 1,000 Nm, iar acum exact un an la Geneva a debutat sedanul compact (platforma CMA) Polestar 2, unul 100% electric, care a şi ajuns pe linia de producţie acum câteva zile.

Pe lângă Polestar, cei de la Volvo au oferit platforma compactă CMA brandului comun Lynk&Co, fondat cu Geely. Deocamdată acesta este prezent doar pe piaţa chineză, însă oferă câteva modele mai sofisticate, cu benzinarele Volvo de 1.5 litri şi sisteme hibride produse de suedezi la preţ mai accesibil. Deci, odată ce vor inunda piaţa europeană, Lynk&Co au şanse mari de a câştiga teren aici!

Nu mai puţin importantă este contribuţia Volvo la dezvoltarea brandului auto Geely, care pe parcursul ultimilor 10 ani a indicat un avans tehnologic imens, datorat tehnologiilor suedeze precum platforma CMA şi motoarele de 1.5 litri. Concomitent chinezii au mai atras designeri şi ingineri din cadrul Volvo, care au contribuit la dezvoltarea gamei de modele. Mai importantă în acest context este contribuţia suedezilor la stabilirea unor noi standarde de siguranţă auto pentru toate brandurile menţionate din cadrul Geely.

Miracolul economic

Da, fără succese economice cele menţionate mai sus ar fi lipsite de sens, dacă ar mai avea loc. Ultimul raport publicat de Volvo, dacă e să-l comparăm cu cele de acum un deceniu, atestă că în aceşti ani suedezii au înregistrat o creştere de piaţă de peste 50%, de la circa 450,000 automobile vândute în 2011 până la aproape 710,000 automobile vândute în 2019. În aceeaşi perioadă suedezii au reuşit să înregistreze un profit majorat cu până la de 9 ori, de la 140 milioane euro în 2011 la peste 1.23 miliarde euro în 2019.