Preţul petrolului s-a prăbuşit sub ZERO dolari! Care sunt motivele şi ce va urma?

Preţul petrolului a înregistrat scăderi istorice pe parcursul ultimilor săptămâni pe arena internaţională, iar un record, sau mai bine zis anti-record, a fost stabilit în seara zilei de ieri în SUA, când preţul indicelui WTI (West Texas) nu doar s-a prăbuşit la 0 dolari per baril, ci a indicat un cost de circa -37 dolari — deci companiile petroliere vor achita clienţilor pentru achiziţia materiei prime. Dar care sunt motivele acestor ieftiniri şi ce urmări vor avea metamorfozele de piaţă?

Starea lucrurilor pe piaţa mondială

La nivel mondial preţul petrolului a înregistrat scăderi drastice după ce iniţial Rusia a părăsit înţelegerea OPEC (Organizaţia ţărilor Exportatoare de Petrol), după care Arabia Saudită a oferit preţuri sub cele de piaţă principalilor clienţi din Europa şi piaţa mondială. Astfel, preţul a căzut sub 15 dolari, ba saudiţii ofereau materia primă şi la preţ de circa 10 dolari per baril. În aceste condiţii, ruşii au revenit, totuşi, la masa negocierilor, iar OPEC a ajuns la un numitor comun în ceea ce priveşte reducerea nivelului de extragere a petrolului cu circa 10% în funcţie de ţară. Aceste măsuri au dus la scăderea volumului de materie primă pe piaţă şi a permis stabilizarea preţului. Însă pe fundalul crizei pandemice mondiale, cererea pentru petrol este în continuare mică, iar astfel preţul s-a stabilizat la circa 25-30 dolari per baril, pe când în SUA în seara zilei de ieri preţul petrolului WTI s-a prăbuşit la un anti-record istoric de -37.63 dolari per baril.

Ce s-a întâmplat în SUA, de fapt?

În contextul crizei pandemice cel mai afectat stat la ora actuală este SUA — autorităţile au întreprins măsuri tot mai drastice pentru a limita răspândirea infecţiei de coronavirus Covid-19, iar astfel cererea pentru produse petroliere pe toate segmentele de piaţă a continuat scăderea, fiind practic nulă acum.

Astfel, nu există cerere pentru materie primă pe piaţa americană, pe când companiile petroliere continuă să extragă materia primă. Lipsa cererii a dus la umplerea rezervoarelor, iar asta înseamnă că aceste companii au doar două soluţii: comercializarea produselor la preţuri negative pentru a elibera spaţiile de stocare pentru petrolul ce se va extrage ulterior; fie să oprească extragerea petrolului. Nici una din soluţiile descrise nu este avantajoasă pentru companiile petroliere, însă stoparea extragerii va fi mai dureroasă şi va provoca pierderi simţitor mai mari. Astfel, s-a mers pe prima variantă, petrolul să fie comercializat la orice preţ, acesta fiind negativ. Cu alte cuvinte, companiile petroliere vor plăti clienţii doar ca aceştia să preia materia şi să elibereze rezervoarele petroliere, iar sumele achitate vor acoperi eventualele cheltuieli pe care le vor suporta clienţii companiilor petroliere, or şi aceştia, de exemplu producătorii de combustibil, se confruntă acum cu lipsa de cerere.

Trebuie menţionat că acest salt de preţ a fost determinat şi de data din calendar, când în SUA expiră contractele cu livrare în mai, iar în situaţia când toate depozitele sunt pline, nimeni nu se avântă la comenzi pentru noi cantităţi de petrol. Deci, dacă, teoretic, cineva ar contracta acum livrări pentru luna august, de exemplu, preţul negativ nu i-ar fi aplicat, întrucât e vorba doar de contractele cu livrări în perioada imediat următoare.

De asemenea, trebuie să menţionăm că situaţia atipică de preţ negativ a fost înregistrată ieri doar pentru preţul petrolului WTI şi WCS, relevante mai ales în America de Nord, în timp ce celelalte mărci de referinţă — Brent, Platts, REBCO şi DBO au continuat să aibă un preţ între 23 şi 30 dolari pe baril, care, în comparaţie cu minimul înregistrat înainte de ultimul acord OPEC, e oricum ceva mai mare.

Ce va urma?

Se pare că preţul negativ şi şocul simţit de americani este doar un prim pas spre o criză mondială de proporţii în segmentul produselor petroliere, dar şi în toate celelalte segmente economice. Limitarea extragerii convenită de OPEC va înceteni criza petrolieră, dar se pare că nu o va putea preveni, în contextul lipsei cererii pe arena internaţională. După cum transmite BBC, la ora actuală rezervoarele de stocare a petrolului sunt acoperite în proporţie de 70%, cele 30% din spaţiul rămas reprezentând circa un miliard de barili, sau de circa 10 ori mai mult decât cererea actuală pe piaţă. În acest context, companiile petroliere vor fi nevoite să stocheze zilnic circa 10 milioane barili de petrol pentru care nu există cerere şi contracte de livrare, iar asta înseamnă că capacitatea rămasă pentru depozitare va fi epuizată în 30-45 zile. De altfel, cererea pentru aceste rezervoare este colosală acum, ce de asemenea poate determina companiile să acopere aceste costuri doar pentru ca să nu oprească extragerea definitiv. Până şi tancurile petroliere maritime sunt utilizate acum în rol de depozit de petrol.

Dinamica lucrurilor este strâns legată de evoluţia crizei pandemice de coronavirus din întreaga lume. O stabilizare pe piaţă ar putea avea loc doar după ieşirea din această criză a principalelor ţări consumatoare de produse petroliere.