Top 10 semne că, vrând să cumperi o maşină, cazi în plasa escrocilor

Astăzi poliţia din Moldova a anunţat arestarea şi destructurarea unui grup criminal, specializat în escrocherii legate de achiziţia unor automobile, care promiteau maşini bune şi frumoase, luau câte un avans, după care dispăreau.

Din păcate acest grup nu e nici unicul, nici primul şi probabil nici ultimul, dar noi ne-am gândit să formulăm o listă de semne principale, care îţi spun că eşti pe cale de a cădea în plasa escrocilor, atunci când vrei să cumperi o maşină.

Fie că ai o experienţă mai mare sau n-ai mai cumpărat demult o maşină, te rugăm să ţii cont de aceste semne, pentru că între timp metodele escrocilor au devenit mai sofisticate, iar încrederea prea mare te poate arunca în plasa lor. De asemenea, dacă poate cunoşti pe cineva care intenţionează să cumpere o maşină, trimite-i acest articol, ca să-l protejezi.

Aşadar, iată care sunt principalele semne că, vrând să cumperi o maşină, eşti pe cale de a cădea în plasa escrocilor.

1. Ţi se propune spre vânzare un automobil, care se află în altă ţară şi care „va fi adus numai dacă se găseşte cumpărător”. Fireşte, vânzătorul se află peste hotare şi nu poate semna nici un act.

Nu ai nici un motiv să crezi unor asemenea poveşti, la fel cum nu ai nici o garanţie că vei ajunge să primeşti vreodată maşina care ţi se promite. Pe lângă riscul de a primi o maşină proastă, cel mai des nu vei primi pur şi simplu nimic, iar interlocuitorul va dispărea. Un vânzător de bună credinţă fie are o maşină de vânzare, fie nu are. Iar dacă are, îţi va arăta maşina în cel mai mic detaliu. Chiar dacă ai vrea acel presupus automobil, nu există nici un motiv să-ţi asumi responsabilitatea ca acea maşină să fie importată numai dacă se găseşte cumpărător. Cumpărător vei fi în momentul în care vei vedea maşina pe viu, sau un contract de livrare semnat, deocamdată ţi se vând gogoşi.

2. Toată comunicarea se poartă prin aplicaţii de comunicare online, gen WhatsApp, Telegram, Viber, de obicei ataşate unor numere de telefon din ţări îndepărtate, unde pot fi anonimizate uşor.

Explicaţia e simplă, dacă escrocii ar vorbi cu numere normale de telefon, ar putea lăsa mai multe urme pentru forţele de ordine şi ar fi mai repede racolaţi. Ei se vor scuza de obicei prin costurile mult mai mici de comunicare. Încearcă să vezi informaţii adiţionale despre acel număr de telefon sau acel profil în aplicaţia de comunicare, de când e poza, dacă e reală, de unde e numărul — dacă totul e prea nou şi prea generic, e un clar semnal roşu de alarmă. Uită de acel vânzător sau, şi mai bine, raportează-l la poliţie.

3. Ţi se spune să depozitezi în sistemul Western Union sau altul similar o sumă de bani drept garanţie.

Mai mult ca atât, pentru a te convinge, ţi se va spune că destinatarul banilor eşti chiar tu sau o rudă de a ta, apoi vei fi rugat să transmiţi doar un cod de verificare, pentru ca pretinsul vânzător să se asigure că ai depus acei bani drept garanţie. Sună inofensiv, dar sunt mii de cazuri când, datorită acelui cod, se ridică banii din sistem şi cel care i-a pus rămâne minţit. Practic, dacă auzi de Western Union sau orice alt sistem de transfer în procesul de cumpărare a unei maşini, e un semnar clar de alarmă că ai de-a face cu escroci, şi poţi merge direct la poliţie. Nu există nici un motiv adevărat pentru care să fie normal să depui o sumă de bani printr-un asemenea sistem de transfer.

4. Ţi se cer datele cardului pentru a face transferul unui avans.

Schemele cu cardurile bancare sunt mai diverse şi mai folosite în prezent decât Western Union, or, au apărut sisteme de transfer online P2P între carduri, care fac foarte uşoară transferarea de pe un card pe altul a banilor şi mai ales o fac mai greu descrifrabilă. În extrasul bancar nu vei vedea mare lucru, doar banca ce operează sistemul va avea cifrele cardurilor, numele, etc. Dar dacă cardul de destinaţie e unul dintr-o ţară cu sistem bancar mai opac, va fi mult mai greu să dai de urma făptaşului. Şi apoi, cine se va chinui cu comisii rogatorii şi investigaţii internaţionale pentru a recupera cei 1000 euro avans pe care i-ai pierdut? Ţi se pot cere datele cardului sub pretextul ca hoţii să extragă un avans de pe card, ba chiar uneori ţi se poate spune că ei vă vor transfera o sumă, sau multe alte idei sofisticate. Dar una e clar, dacă cineva de la distanţă îţi cere datele cardului e un semnal mare de alarmă, iar dacă ţi se mai cere şi codul CVV2, acel cod de 3 cifre de pe spatele cardului, sau codul de cofirmare venit pe telefon prin SecureCode, atunci 100% ai de-a face cu escroci.

5. Ţi se propune să achiţi avansuri sub orice altă formă, fără a avea un contract semnat.

Aici vorbim şi de avansuri achitate electronic, dar şi de tot soiul de alte forme fizice, întrucât hoţii pot avea şi oameni în Moldova, aşa cum s-a întâmplat cu cazul de azi, demascat de poliţie. Chiar şi atunci când o companie se angajează să-ţi importe şi să-ţi livreze un automobil de peste hotare, există un contract oficial, care prevede şi certifică un eventual avans, cu bonuri eliberate şi care te protejează legal. Nu te lăsa manipulat în mascarea avansului sub alte forme către persoane fizice, gen contracte de împrumuturi, etc. Logica e simplă — nu achiţi nimic până nu ai automobilul în faţa ta sau până nu semnezi un contract de livrare a maşinii. Nu contract de împrumut, nu gajuri, nu ipoteci, nu procuri, nu fidejusiuni sau orice altceva ar mai putea inventa escrocii, ci contract de livrare în care e scris clar că plăteşti pentru un automobil care urmează a fi livrat, iar datele părţilor sunt clare şi transparente.

6. Ţi se propune perfectarea unei procuri cu drepturi ale vânzătorului rezultând din altă procură.

Acest punct ţine tot mai mult de vânzările interne din Moldova, din partea unor şmecheraşi. Practic, prin procuri din procuri, constaţi că în prezent cel care îţi vinde efectiv maşina nu este proprietarul ei legal, ci a „cumpărat-o” mai demult de la altcineva prin procură. Din punct de vedere legal, asta nu e o încălcare, atât timp cât mergi la un notar care ar verifica valabilitatea acelor procuri, eventual şi starea legală a maşinii, iar apoi închei tranzacţia la ASP, împreună cu vânzătorul, pentru a te asigura că nu te trezeşti cu maşini date în căutare, cu maşini care au amenzi de zeci de mii de lei după ele sau cu sechestre şi tot soiul de alte poveşti. Epoca vânzărilor prin procuri a trecut. Azi cine insistă pe vânzări cu procuri de obicei ascunde părţi nespuse, sau cel puţin se eschivează de la obligaţia de plăti impozite din acea vânzare, pentru că cel care intermediază, din punct de vedere legal nu vinde şi nu poartă o asemenea răspundere. Sfatul nostru e ca, după ce ai verificat maşina, să insişti să treci maşina pe numele tău la oficiile de înmatriculare, asigurându-te astfel că ea îţi va aparţine de drept şi nu are interdicţii, şi să plăteşti banii doar când ofiţerul de acolo îţi confirmă că maşina e „curată”. Iar dacă vinzi, uită de procurile pe termen lung. Toate prostiile făcute de noul cumpărător vor fi oarecum în responsabilitatea ta şi vei tot merge să dai explicaţii pe la poliţie sau centrul de monitozare a traficului. În caz extrem, fă-i o procură pe 1 lună, să reuşească să şi-o înmatriculeze pe el şi gata. Nicidecum procuri pe 3 ani, nicidecum procuri cu drept de a delega acele drepturi mai departe prin alte procuri.

7. Maşina are un preţ prea mic faţă de preţul de piaţă, eşti momit cu ocazia unică a unui preţ excepţional şi de obicei eşti grăbit să iei rapid o decizie, că mai sunt încă 1-2 cumpărători, care o iau ei dacă nu o iei tu.

Partea asta vine de obicei de la vânzătorii ăia de peste hotare, care au acum oferte „incredibile”. Când simţi că eşti prea grăbit şi forţat, e un semn roşu. Şi ţine minte, când ceva pare prea frumos ca să fie adevărat, de obicei ori nu e aşa frumos, de fapt, ori nu e adevărat.

8. Atunci când ceri VIN-codul maşinii pentru o verificare prealabilă, vânzătorul nu vrea să-l ofere sau amână oferirea lui.

O verificare prealabilă a maşinii o poţi face având VIN-codul maşinii. De exemplu, ai putea verifica de dealer-ul oficial al acelei mărci istoria ei. De asta e logic uneori să ceri VIN codul de la un vânzător de peste hotare. Dacă refuză să ţi-l dea sau se eschivează, e un alt semn de posibilă escrocherie, sau cel puţin de o maşină în stare mai proastă decât ţi se spune.

9. Vezi doar fotografii generice şi istorii neclare despre presupusa maşină pe care o vei primi.

Primeşti nişte poze foarte generale cu modelul maşinii, sau maşini pozate neclar, încât nici nu eşti sigur dacă e vorba de automobilul despre achiziţia căruia vorbiţi. Uneori aceşti escroci pur şi simplu iau nişte imagini de pe alte anunţuri din acea ţară şi-ţi promit gogoşi. Aşa că nişte simple căutări de imagini pe Google tot pot ajuta. Uneori, dacă îi rogi să pozeze ceva specific, precum suspensia spate, sau o anumită piesă a motorului, vei putea înţelege dacă acel om are cel puţin acces la maşina pe care pretinde că o vinde.

10. Ţi se propun livrări din ţări cu reţele deja consacrate de escroci — Marea Britanie, Lituania, Bulgaria, etc.

Nu, nu e obligatoriu ca toţi care vând din aceste ţări să fie escroci, dar când se repetă nişte tipare a unor reţele cu multă experienţă, e păcat să nu atragi atenţie suplimentară. Uneori vei fi momit cu numere de mobil din România, a unor oameni de pretind a locui în Marea Britanie, alteori ţi se vor promite livrări din Bulgaria şi Lituania, etc. Mai rar ţi se va propune livrarea din Elveţia, Austria, sau Germania, pentru că acolo reţelele astea de escroci nesofisticaţi nu s-au prea înrădăcinat. Ei operează acolo unde e mai uşor, acolo de unde vei crede că e mai posibil să existe maşini cu preţ incredibil.

Cam astea ar fi principalele semne că ţi se întinde o capcană din partea unor escroci. Iar pe lângă asta, câteva reguli simple ar trebui întotdeauna să te ghideze să eviţi căderea în plasa escrocilor.

Ce cumperi, de fapt, şi când plăteşti pentru acel bun? Dacă eşti sigur de ceea ce cumperi, e una, dar dacă ţi se promit lucruri neclare e alta. Când plăteşti e întrebarea cheie, pentru că întregul sens al escrocheriei e să fii deposedat de bani — uneori miza e un avans care să nu ţi se pară prea mare, alteori e un avans mai simţitor, sau chiar întreg preţul maşinii. Pur şi simplu gândeşte-te, dacă la momentul în care faci prima plată, oricât de mică, ai deja produsul primit sau o garanţie adevărată, documentală. Sau dacă e doar o promisiune viitoare.

Nu accepta mascări de tranzacţii prin tot soiul de documente de altă natură şi nu accepta târguri cu cei ce se scuză că nu au statut legal ca să semneze contracte, în cazul companiilor, de exemplu. Nu ai de ce să ajuţi pe cineva să rămână în ilegalitate pe riscul tău. Acceptă să conclucrezi doar cu companii transparente, sau să cumpări direct de la oameni care au deţinut acel automobil şi cu care poţi semna un contract direct de cumpărare şi trece maşina pe tine.

Un ultim sfat adiţional: indică preţul real al maşinii cumpărate în contract, chiar şi în simplul contract-tip semnat la înmatriculare. Vei fi mai protejat, pentru întreaga valoare a maşinii. Iar impozitul pe venit se plăteşte din diferenţa cu care vei vinde maşina, faţă de cea pe care o cumperi acum. Dacă acum indici o sumă ireală, vei plăti tu mai mult pe urmă, ajutându-l acum pe cel care ţi-o vinde să plătească mai puţin. Practic, dacă acum cumperi maşina cu 2000 euro, şi o vei vinde cu 3000 euro pe urmă, vei face 1000 profit şi din acel profit veţi plăti 12%, adică 120 euro. Dacă vei vinde maşina mai veche cu un preţ mai mic peste 3 ani, de exemplu, cu 1700 euro, nu vei face profit şi nu va trebui să achiţi vreun impozit. Dar dacă acum, la cumpărare, n-ai indicat că ai cumpărat maşina cu 2000 euro, ci cu 200 euro, atunci va rezulta la vânzare că ai făcut un profit de 1,500 euro, din care va trebui să plăteşti 180 euro impozit.

Deci, cel mai bine e să indici preţurile reale atât la cumpărare, cât şi la vânzare, pentru că în mod normal, dacă exploatezi o maşină câţiva ani, la revânzare ea nu va costa mai mult ca atunci când a fost cumpărată, iar asta înseamnă că nu vei face profit din ea şi nu vei avea de plătit impozit pe venit.

Oricând nu eşti sigur de ceva ce ţi se sugerează — apelează la un notar sau un avocat, care să te consulte. Contra plată, dar vei fi ferit de riscul de a fi înşelat.