VAZ A1101 Cheburashka — concurentul secret al lui Mini care n-a mai ajuns în producţie

Pagina asta din istoria VAZ-ului e probabil una din cele mai tăinuite şi totodată incredibile. Pariem că 99% dintre noi toţi nici nu ne-am imaginat vreodată că în anii 1960 cei de la VAZ pregăteau în secret o maşină inspirată de la Mini-ul britanic — tot compactă, tot cu tracţiune faţă şi tot capabilă să fie îndrăgită imediat de public!

În decembrie 1966 începuse construcţia uzinei VAZ, iar în 1970 deja a început şi producţia primelor Lada 2101, derivate din modelul italian Fiat 124. Însă, în cei 4 ani cât dura construcţia uzinei, designerii şi inginerii VAZ munciseră la propriile ceaţii, venind cu tot soiul de idei despre care ar trebui să fie automobilul de masă al omului sovietic.

Şi deoarece în anii 1960 Mini, la început încă numit Austin, era un adevărat fenomen, biroul de ingineri şi designeri de la VAZ a luat în serios ideea de a crea un prim VAZ de dimensiuni compacte, cu tracţiune faţă şi motor poziţionat transversal, exact ca într-un Mini. Primele schiţe ale lui VAZ Ă1101, poreclit şi ”Ceburaşka” după eroul unui desen animat, au apărut în 1968.

Creatorii său spuneau că acest prototip reprezenta munca lor originală, neinspirată de la cineva anume. Şi existaseră chiar câteva versiuni de schiţe — hatchback clasic sau hatchback cu un mic portbagaj în spate, ba chiar şi câteva interpretări ale părţii frontale.

În 1969 e fost construit primul exemplar la scară largă, doar că din plastilină. Un prim exemplar adevărat, construit în carne şi oase, a fost creat abia în 1971, când uzina VAZ era deja pe deplin funcţională, iar producţia de serie a modelului 2101 era deja în toi.

Şi totuşi, VAZ Cheburashka a prins viaţă în acest prim exemplar. El măsură doar 3.12 metri lungime, avea 3 uşi — două laterale şi un hayon spate, iar sub capotă se regăsea un motor pe benzină de 0.9 litri, montat transversal, care dezvolta 50 CP. Unele informaţii spun că acest motor era dezvoltat pe baza celui din 2101, altele menţionează că atât motorul, cât şi cutia cu 4 trepte, fuseseră dezvoltate special pentru acest concept. Şi, judecând după dificultăţile inginereşti de amplasare transversală a unui motor gândit pentru amplasare longitudinală în acei ani, tindem să credem cea de-a doua ipoteză.

Maşinuţa asta adoptase şi o suspensie de tip McPherson pe puntea faţă, iar pe atunci nici un alt automobil produs un URSS nu aplicase acest design inovativ al suspensiilor! Coloana de direcţie fusese împrumutată de la ZAZ, iar planşa de bord — de la Lada 2101. Era încă vorba de un prototip şi aceste împrumuturi erau perfect jusificate. Însă Cheburashka a primit scaune concepute doar pentru ea, din cauza că nici una din formele altor modele nu încăpea corect în noua maşinuţă.

Au urmat doi ani de teste intense cu perfecţionări. Şi, deşi modelul a plăcut multora din oamenii-cheie cu aprobările, lui aşa şi nu i s-a mai dat undă verde pentru producţia de serie. Au fost create ulterior alte concepte pe baza lui, care s-au transformat mai târziu, cu multe modificări majore, în Niva, mai apoi Tavria, dar creaţia asta micuţă şi drăguţă, care trebuia să devină primul automobil sovietic cu tracţiune faţă, şi totodată un răspuns pentru legendarul Mini, aşa şi a rămas la stadiul de concept neaprobat. Păcat, VAZ Cheburashka, maşina asta putea scrie istorie!...