Menu
Acasă
Search
CITIRE ŞTIRE:

Mă simt copil când o conduc şi-mi amintesc de tata! Un moldovean, care exploatează o Lada 2101 în Germania, şi istoria sa!

5 Octombrie 2020 - 21:39
Ilie Toma
Istoria acestui moldovean am aflat-o datorită articolului cu conaţionalul nostru care exploatează o Lada 2101 în Paris, publicat acum o săptămână, cineva dintre cititori direcţionându-ne către acest moldovean din Germania. Îi spune Petru Cazacu şi e născut la sudul Moldovei, la Cantemir. Dar, ca mulţi alţi oameni din Moldova, a fost nevoit să apuce calea străinătăţii. Toţi fraţii săi şi surorile sunt împrăştiaţi prin străinătate, fiind astăzi parte din diaspora, iar cât părinţii lor mai erau în viaţa, Petru venea măcar o dată în an pe acasă, pentru a-i vedea. De ceva timp, însă, nu mai are la cine veni.
A mers în Germania încă în anul 1995. Ne spune că foarte mulţi ani a stat ilegal acolo şi ajunsese aşa, pe furiş, pe dealuri, ca mulţi alţi conaţionali de-ai noştri prin acele timpuri. De vreo 12 ani, însă, are statut absolut legal şi e recunoscător societăţii germane că l-a acceptat şi i-a oferit oportunităţi să supravieţuiască la început, iar mai apoi şi să se dezvolte. Azi Petru are o companie mică de construcţii cu 2 angajaţi, şi împreună cu ei prestează tot soiul de lucrări în Germania, legal, cu inima împăcată. Şi spune că e mulţumit, că a început şi el să poată avea venituri decente şi transparente, din muncă onestă, într-o ţară în care înţelege pentru ce plăteşte impozite.

Acum vreo 3 ani, văzuse întâmplător un anunţ de vânzare a unei Lada 2101 în Moldova — sau, dacă e să fim mai exact, Lada 21013, fabricată în 1981. I-a scânteiat imediat dorinţa, pentru că era un exemplar care semăna leit cu maşina pe care tatăl său o avea pe când el era copil.
Automobilul din anunţ părea să arată bine şi l-a rugat pe un amic de-al său din Moldova să meargă s-o vadă pe viu. Era bună, într-adevăr, dar Petru şi-a dorit să o restaureze la perfecţiune. A venit şi el ulterior s-o vadă pe viu, şi a dus-o la un atelier din Moldova pentru a o readuce la condiţia de uzină în totalitate. Asta era misiunea — scăpăm de tot ce nu e autentic, o facem originală, şi o restaurăm ca la carte. La un moment dat, Petru îşi dorea altă culoare, dar, vorbind cu vecinii săi germani despre proiectul său, aceştia l-au sfătuit să păstreze culoarea originală, pentru că aşa se păstrează valoarea unei maşini de colecţie. Au germanii o pasiune puternică pentru maşinile clasice! Sigur, ei sunt interesaţi mai mult de modele germane, maxim americane, şi mai puţin de cele din răsărit, dar ştiu ce înseamnă a păstra şi a savura o maşină de colecţie!
Toată restaurarea l-a costat deloc puţin pe Petru, faţă de cât costă azi asemenea maşini în stare bună prin Moldova. A plătit 5,000 euro pentru toate lucrările. Dar recunoaşte că meşterii de la atelier n-au făcut chiar calitatea ireproşabilă pe care şi-o dorea. E bine, maşina arată acum superb, dar la micile detalii tehnice s-ar mai fi putut lucra. Totuşi, restaurarea a inclus şi reparaţia capitală a motorului, şi a cutiei, şi a suspensiei, aşa că din punct de vedere tehnic, Lada sa e acum în condiţie extrem de viguroasă.
După ce a fost gata, acum doi ani, a dus-o în Germania. Nu a mers cu ea la volan, deşi în anii de demult ar fi urcat curajos să facă un asemenea drum. Acum s-a gândit că e mai raţional să o pună pe un trailer şi s-o transporte un camion, iar el s-o întâlnească la destnaţie. Şi aşa a făcut.
De atunci şi până astăzi, o exploatează în Germania, aşa, cu plăcuţe moldoveneşti, iar maşina, cu motor de 1.3 litri sub capotă, nu-i face probleme. Nu merge cu ea în fiecare zi, are o altă maşină mai modernă pe care o foloseşte pentru necesităţile curente, iar pe Lada o scoate aşa, la zile mai speciale, de plăcerea sufletului. Îşi aminteşte că atunci când era mic, tatăl său putea să le promită lor, copiilor, că vor merge duminică la Chişinău, dacă va fi timp frumos. Şi dacă duminică ploua cumva — gata, se amâna călătoria spre capitală. Azi face şi el la fel — scoate Lada la plimbare doar pe timp frumos şi doar de plăcere.
Uneori îşi ia fiul alături, pentru ca să savureze în doi plăcerea acestor călătorii. Fiul său e mare deja şi, fiind născut în Germania, e deja mult mai integrat în cultura germană, în mediul de aici, dar îi admiră pasiunea tatălui său pentru maşina retro pe care o au.

Petru, la cei 46 de ani pe care îi are azi, trăieşte cu familia în orăşelul Rudolstadt din landul Thuringen din centrul Germaniei. Are vecini nemţi, dar are şi prieteni moldoveni prin preajmă. Nu mai planifică să se mai mute vreodată înapoi, în Moldova. A avut un drum greu de parcurs până a se stabili cu bine în Germania şi a se dezvolta, şi nu de puţine ori îi părea că şi problemele din Germania sunt dificile, grele de depăşit. Dar când revenea acasă şi vedea imensitatea problemelor din patrie, atunci îşi dădea seama prin comparaţie ce bine e în Germania şi revenea cu o motivaţie şi mai mare înapoi. Azi spune că se simte minunat în această ţară şi se împacă de minune cu germanii şi cu modul lor de a interacţiona în tot ce ţine de muncă sau în comunicarea prietenească.
Iar Lada e puntea sa de legătură cu amintirile din copilărie, din Moldova. Petru respiră adânc, face o pauză şi-mi spune: Uite, îţi spun sincer, când o conduc, e o satisfacţie enormă pentru mine, pentru că-mi aduc aminte de tata şi pentru că mă simt şi eu din nou copil alături de el!
DISTRIBUIE PRIETENILOR:
ALTE ŞTIRI RECENTE:
© 2021 Online Media
Urmăreşte-ne şi pe:
Facebook
YouTube
Instagram
Telegram
Twitter