(VIDEO) Traversarea Moldovei de la sud la nord într-o singură zi, cu automobile electrice, în Moldova Electro Maraton 2020

Iată că a venit şi ziua marii provocări din Moldova Electro Maraton 2020, ziua în care ne-am propus să traversăm pentru prima dată întreaga Moldova, de la sud la nord, cu automobile electrice, într-o singură zi!

Punctul de start a fost Giurgiuleşti, cel mai sudic punct al Moldovei, pe un traseu cât se poate de circulat inclusiv pentru trafic internaţional. Punctul de final e Briceni, cel mai nordic oraş mare al Moldovei, aflat la doar 5 km în linie dreaptă de vama nordică, cu Ucraina. Din nou, e un punct pe un traseu şi mai circulat, mai ales pentru cei ce se îndreaptă spre munţii Ucrainei, în vacanţă, de exemplu, iar pe lângă asta e şi o rută comercială foarte intensă.

Nu am ales cel mai scurt traseu între aceste două puncte, ci unul care să fie cât mai bun ca şi calitate a drumului, cât mai circulat şi utilizat de moldoveni. În total, avem 500 km pe acest traseu. Apropo, ne-am propus să ocolim Chişinăul, fără a intra în el, tocmai pentru a realiza această provocare fără a folosi prizele electrice din capitală, unde toţi ştim că sunt mai multe. Ne-a interesat să testăm mai ales infrastructura la nivel din ţară, din afara capitalei.

Şi pe acest traseu avem 10 prize ale EV Point, parte din proiectul PNUD Moldova. Pe lângă asta, în mai multe oraşe de pe traseu există şi prize din reţeaua EcoFactor, iar la Bălţi, există şi prize instalate la magazine. Noi zicem că minim 12-13 prize avem direct pe traseu, cu posibilitatea de a avea un pic mai multe, cu mici abateri de la traseu, dacă va fi nevoie.

Am mers dimineaţa devreme la Giurgiuleşti, la puntul simbolic de start. Am aliniat toate 3 maşini electrice participante în această provocare şi am convenit încă o dată la regulile acestei provocări. Fiecare alimentează unde consideră că are nevoie. Nimeni nu trebuie să viziteze toate cele 10-12 prize. Poate alimenta o dată, de două ori, de cinci ori — oricând şi oricât are nevoie. Şi fiecare poate alege strategia care i se pare mai potrivită — să meargă până aproape de epuizare sau nu, să aştepte exact 100% din baterie la încărcare, sau să meargă mai departe când bateria are 80-90%. În primele două zile fiecare dintre cei de la bord a ajuns să-şi cunoască maşina şi poate decide cum vrea, important e să nu rămână fără electricitate şi să ajungă în aceeaşi zi la punctul final de la Briceni, la ultima priză electrică de la o staţie din Briceni. Când zicem în aceeaşi zi, de referim să ajungă până la 23:59:59.

La pornire, ştiam că Hyundai Ioniq va avea cele mai mari probleme, pentru că se încacă cel mai mare număr de ore. Ion, şoferul din Ioniq, parte din echipa PNUD Moldova, are o experienţă mare de şofat profesionist, dar nu cu automobile electrice. Pentru el, cu excepţia a două zile de pregătire a maşinii pentru maraton, acest tur electric a prima lui experienţă în lumea electomobilităţii. Dar tocmai asta face lucrurile şi mai interesante, să arătăm cum se poate un om adapta la o maşină electrică din prima, un om care toată viaţa a condus maşini convenţionale.

Renault ZOE de generaţie nouă e cumva cel mai avantaj, evident. Are o autonomie de aproape 400 km şi se încarcă în vreo 2 ore complet. Dar dacă facem pauze mai scurte, în vreo 25 minute el poate trage suficientă energie pentru încă 100 km de drum!

Renault ZOE de primă generaţie se încarcă la fel de repede, dar bateria e mai mică, iar autonomia reală e de 130-150 km fără a merge chiar la limită. Prin urmare, va trebui să se încarce mai des, de mai multe ori.

Asta ne-a făcut pe noi, cei din ambele Renault ZOE, să fim un pic mai relaxaţi la intensitatea cu care trebuia să mergem şi la cum să folosim timpul. Nu era o cursă propriu-zisă până la urmă, important era să ajungem în aceeaşi zi.

Aşa că noi am oprit chiar la Cahul la o cafea, şi un episod de încărcare scurtă. Ion a ales să meargă mai departe, să folosească alte prize când va avea nevoie. În scurt timp ne-a trimis o poză din Balabanu. Acolo s-a încărcat puţin de tot. Erau condiţii de ceaţă densă şi el a văzut un tir apropiindu-se şi a considerat că ar fi mai în siguranţă să urmeze tirul până la o altă priză.

Noi savuram cafea, croissant. Şi apoi am pornit şi noi. Eram încă ambele ZOE în coloană, dar puteam oricând să ne despărţim. Când am ajuns şi noi la Balabanu, în condiţii variabile de ceaţă super densă, am mai oprit la o cafea. Între timp, sună messenger-ul. Ion ne trimite o poză că e în Cimilşlia, la priză! Ce? Cum? Cum e posibil să fie atât de rapid? Are şoferul profesionist o strategie mult mai bună şi e pe cale să ne bată?

Din acest moment, lucrurile au devenit cu totul interesante. Dar, fără a vă spune totul, vă invităm să urmăriţi reportajul video de mai jos, pentru a vedea cum s-au desfăşurat lucrurile, pentru a vedea dacă am ajuns la final, cine a ajuns primul, când a ajuns ultima maşină. Vă spunem doar o sugestie, lucrurile au fost departe de cum am aşteptat să fie!

Iar ulterior, după revenire, vom publica informaţii cifrice detailate despre această experienţă inedită, într-un articol tehnic şi detailat. Acum, urmăriţi suspansul şi deznodământul acestei provocări!