40 de ani de istorie quattro: cum a evoluat cel mai faimos sistem de tracţiune integrală

Audi marchează 40 ani de la prima lansare a sistemului legendar de tracţiune integrală quattro — sistem ce în rând cu RS-urile Audi a creat imaginea mărcii din Ingolstadt şi i-a dus faima în cele mai depărtate colţuri ale lumii. Dar istoria quattro nu se termină aici, cu această aniversare, or nemţii continuă să implementeze concepţii şi principii de acum 40 ani chiar şi pe modelele electrice din cea mai nouă generaţie, care poartă şi ele numele quattro pe hayon.

Pentru prima dată numele quattro a răsunat la Salonul Auto de la Geneva în 1980, iar de atunci şi până în prezent sistemul a venit în ajutorul a nu mai puţin de 10.5 milioane oameni din întreaga lume, care au optat pentru tracţiunea integrală germană, iar în prezent automobilele cu sistemul quattro sunt printre cele mai solicitate din gama Audi, având o cotă de 45% din totalul vânzărilor la nivel global.

quattro în sporturile cu motor

Dar, fireşte, nu chiar toate cele 45% din automobile echipate cu sistemul quattro în 2019 au fost offroader-e, or germanii au adaptat sistemul pentru diverse condiţii de exploatare, astfel încât acesta se poate angaja în condiţii dure de exploatare pe teren accidentat, dar a mai devenit un component crucial în stabilirea performanţelor pe modelele de performanţă din seria S sau RS. De altfel, anume un asemenea echilibru le-a permis celor de la Audi să cucerească victorii în diverse competiţii sportive cu automobile.

Eficienţa şi durabilitatea sistemului a fost demonstrată practic în doar doi ani de la prima prezentare de la Geneva. În 1981 Audi a intrat pentru prima dată în Campionatul Mondial de Raliu WRC, iar în sezonul următor a cucerit pentru prima dată titlul producătorilor. Tot cu Audi Sport quattro pilotul finlandez Hannu Mikkola a reuşit să obţină trofeul în 1983, iar încă cu un an mai târziu Audi a cucerit ambele titluri de campion mondial. Mai târziu supremaţia sistemului german a fost demonstrată şi pe Pikes Peak, cu un Audi S1 pilotat de Walter Rohrl.

După ani de adaptări şi actualizări sistemul quattro le-a adus victorie germanilor în cursele DTM, unde a cucerit două titluri pentru piloţi, iar cel mai glorios a fost anul 1996, când modelul A4 quattro Supertouring a cucerit victorii în toate cursele unde a ajuns să participe. Bolidul a fost oprit, figurat, doar de regulamentul curselor europene de turisme, care aproape că au interzis utilizarea sistemelor de tracţiune integrală aproape în întregime în curse în 1998.

quattro pe modele compacte şi mass-market

Concomitent inginerii avansau în îmbunătăţirea sistemului destinat automobilelor de serie, conlucrând, fireşte, şi cu echipele de curse. Astfel, pentru prima dată sistemul quattro a ajuns pe compactele Audi în 1999, acestea fiind modelele A3 şi sportiva TT. În timp, Audi a dezvoltat mai multe versiuni de tracţiune integrală quattro, fiecare adaptat tipului şi dimensiunilor maşinii pe care poate fi instalat.

Compactele Audi cu motoare instalate transversial au un sistem de tracţiune integrală cu cuplaj multi-disc controlat hidraulic şi instalat pe puntea spate. În asemenea condiţii, inginerii au obţinut o distribuţie optimă a greutăţilor între cele două punţi. În cazul compactelor, sistemul este adaptat într-un mod mai special, astfel încât să fie capabil să distribuie o parte din cuplu punţii spate chiar şi în virajele abordate mai aventuros, nu neapărat în condiţii meteo nefavorabile.

Modelele cu motoare amplasate longitudinal, de regulă mai mari ca şi dimensiuni, au propriul lor sistem quattro. Aici cei de la Audi menţionează două sisteme diferite. Un quattro cu tracţiune integrală permanentă ce vine în tandem cu cutia automată clasică cu convertizor de cuplu şi diferenţial central autoblocabil 100% mecanic. Cuplul este distribuit permanent ambelor punţi, dar şi în acest caz poate fi ajustat, fiind capabil să transfere până la 85% din cuplu pe puntea spate, sau până la 70% roţilor din faţă.

Modelele cu cutia robotizată S tronic au un sistem part-time cu cuplu livrat în condiţii normale doar pe puntea faţă în proporţie de 100%. Însă ca şi în cazul sistemului quattro 2.0, prevăzut pentru electromobilele din gama e-tron despre care relatăm mai jos, sistemul funcţionează adesea predictiv, în mai puţin de o secundă fiind capabil să actualizeze distribuţia de cuplu între punţi.

quattro: revenirea în sporturile cu motor şi începutul transmisiei electrice

Marea revenire quattro în sporturile cu motor a avut loc în 2012 cu bolidul R18 e-tron quattro. Atunci germanii au prezentat un sistem de tracţiune nou şi revoluţionar, part-time, cu punte spate acţionată de un V6 turbodiesel şi punte faţă acţionată în tandem de două motoare electrice. Bolidul a adus în portofoliul germanilor două titluri în Campionatul Mondial de Anduranţă WEC şi trei victorii consecutive la cursa de 24 ore de la Le Mans.

Experienţa cu bolizii hibrizi în curse de anduranţă şi-au lăsat amprenta în dezvoltarea sistemelor de tracţiune integrală pe electromobilele de serie, pe când seriile e-tron şi quattro au devenit practic indispersabile. Ca rezultat a acestor cercetări şi modernizări tehnologice, electromobilele Audi e-tron au devenit primele modele de serie din lume, potrivit germanilor, disponibile cu trei motoare electrice, dintre care două pe puntea spate şi unul pe puntea faţă.

În cazul electromobilelor, sistemul quattro 2.0 funcţionează ca un sistem clasic part-time, în mod normal fiind acţionată doar puntea spate, însă sistemul poate ajusta cantitatea de cuplu distribuit fiecărei roţi imediat, în doar câteva milisecunde, după caz şi în funcţie de tipul suprafeţei de rulare, condiţiile climaterice şi modul în care cel din spatele volanului interacţionează cu acceleratorul, funcţionând în permanenţă în tandem cu unităţile de control ale suspensiei.