Cea mai excentrică Dacia 1300 clasică din România, scoasă la vânzare de un pasionat din Piteşti

Arareori se întâmplă ca un exemplar Dacia 1300 din vremurile de demult să-ţi atragă atât de mult atenţia precum o face ăsta. O fi fost modelul renumit, o trezi el astăzi nostalgie pentru oameni care au memorii legate de de el, dar puţine exemplare sunt păstrate sau restaurate cu adevărat la o condiţie interesantă.

Ei bine, pentru cei care nu prea ştiu decât informaţii foarte superficiale despe Dacia 1300, vom aminti că acest model a dominat o perioadă lungă de timp producţia uzinei Dacia, fiind produs între 1969 şi 1984. Dacia 1300 era înrudită puternic cu Renault 12, model care a fost lansat de asemenea în 1969 şi care era aproape identic ca aspect şi substrat tehnic. Practic, Dacia 1300 era o versiune licenţiată şi localizată a modelului Renault, un soi de badge engineering, dacă vreţi.

Dacia 1300 avea sub capotă un motor de 1.3 litri, conform cu indicele denumirii modelului, care dezvolta 54 CP. Cu acest propulsor, maşina putea dezvolta o viteză de până la 144 km/h.

Ceea ce vedeţi în imaginile acestui articol, însă, e o Dacia 1300 restaurată în cadrul unui proiect foarte personal şi excentric, care nu a ţinut neapărat să aducă maşina la condiţie 100% autentică şi originală, ci mai degrabă să guste din libertatea de a experimenta interesant. Iar autorul proiectului, deşi lucrează acum la o altă companie automotive, a fost şi angajat Dacia.

Exemplarul ăsta cu numele de Argeş e fabricat în 1983 şi a fost vopsit într-un verde intens, având aplicat pe caroserie şi logo-ul de demult al celor de la Castrol, care se aplica pe atunci şi la unele maşini din motorsport. Maşina a fost pusă pe amortizoare Bilstein noi, şi încălţată în jante Wire Wheels. Barele de protecţie au fost preluate de la Renault 12, în versiunea sa produsă în Turcia în acei ani.

La interior, ceasurile de bord sunt tot de Renault 12, în versiune italiană, fiind cumpărate noi. Interiorul e tapisat cu un soi de vinilin negru, iar scaunele au primit cotieră atât în faţă, cât şi pe bancheta spate.

Excentricităţile nu s-au limitat doar la partea estetică, ci au mers şi la cea mecanică. Unele componente din suspensia faţă sunt preluate de la Dacia papuc, inclusiv la sistemul de frânare, altele de pe Solenza, iar motorul de unul diferit faţă de cel original de pe Dacia 1300, fiind un benzinar de 1.6 litri de pe pick-up-ul Dacia papuc. Motorul a primit şi un carburator italian Dellort DHLA 40, dar şi o cutie modificată pentru a avea 5 trepte.

Deci, toată Dacia asta e un mare amalgam tehnic, destul de discutabil şi excentric în acelaşi timp, dar, la cât de bine arată, poate lesne fi cumpărată doar ca un showcar cu aspect care să atragă privirile din prima. Maşina nu e chiar lipsită total de rugină, menţionează proprietarul său, aşa că şi nişte lucrări de conservare ar fi necesare.

Preţul e mai mare, bineînţeles, decât obişnuitele Dacia 1300 vândute prin România, însă nu exagerat, dacă ne gândim la acest exemplar ca la un showcar: 3,600 euro cu tot cu jantele din imagini şi cu tot ce se vede pe ea.

Ce zici, crezi că se va găsi cineva să dea banii aceştia pe ea?