Mega test gastro comparativ între reţelele de staţii peco din Moldova: unde e mai bună cafeaua şi zona de cafenea?

Staţiile peco nu mai sunt demult doar nişte locuri în care poţi doar să-ţi alimentezi automobilul cu carburant. La început a apărut cafeaua şi ceaiul la unele din ele, ca să te energizeze la drumuri lungi şi istovitoare. Ziceai mersi dacă aveai cel puţin o cafea solubilă, sau una la aparat. Azi, însă, unele din ele te alintă nu doar cu cafea naturală, dar şi cu produse proaspete demne de o cafenea sau o patiserie.

Şi s-au dezvoltat în ultimii ani nu doar staţiile de pe traselele Uniunii Europene, ci şi cele din Moldova. Unele reţele au început a se dezvolta mai devreme, altele au negat mult timp necesitatea de a o face, până când au înţeles că n-au încontro. Unele reţele au abordat atât de consistent dezvoltarea, încât au impulsionat toată piaţa să facă un salt imens în această direcţie. Şi dezvoltarea asta continuă şi astăzi, dar, totuşi, marea majoritate a reţelelor au ajuns deja la un anumit nivel de maturitate în această evoluţie.

Iar noi ne-am gând să le facem un test comparativ ca la carte, cu barem şi punctaj, cu criterii şi note cifrice, iar la sfârşit să adunăm punctajele şi să vedem obiectiv cine şi pe pe ce poziţie se clasează — unde e mai bună cafeaua şi zona de cafenea?

Ne-am gândit iniţial să ochim 4 reţele cele mai mari, dar apoi ne-am zis că dacă tot o facem, să o facem practic cu toţi cei mari şi vizibili pe traseele naţionale. Aşa că am inclus în mega testul nostru comparativ tocmai 8 reţele de staţii peco din Moldova, pe care le vom enumera în ordine alfabetică: Avante, Bemol, Lukoil, Now, Petrom, Rompetrol, Tirex Petrol şi Vento.

Clarificare din start: obiectivitate

În orice test comparativ există învingători şi protagonişti care rămân un pic în urma liderilor. Pentru unii e o situaţie firească, uşor de acceptat, pentru alţii poate fi mai dificil. Noi trebuie să facem clarificarea că am încercat a fi maxim de obiectivi, completând tabele cu punctaje şi având criterii clare, cât mai relevante pentru consumator. Punctajele noastre s-au reflectat în principal la staţiile în care am făcut analiza, iar la capitole ce ţin de amabilitatea interacţionării, prospeţime, sau ambianţă, punctajele reflectă în primul rând ceea ce am descoperit la staţia din test. Însă tocmai de asta am inclus şi un capitol de uniformitate, pentru a indica cât de mult se poate baza un consumator că orice staţie a acelei reţele va avea şanse să fie la fel, pe de o parte, şi cât de mari sunt şansele să mai descopere multe alte staţii similare ale aceleiaşi reţele pe trasee naţionale.

Deci, nu trataţi rezultatele ca un adevăr suprem exhaustiv, pentru că n-am mers în câte 50-80 de staţii ale fiecărei dintre reţelele mai mari. Ne-ar fi imposibil s-o facem. Dar totuşi, am putut face descoperiri foarte interesante.

Unde am făcut testul?

Inevitabil, multe din aceste reţele au cele mai frumoase şi mai arătoase staţii în Chişinău. Noi, însă, am vrut să alegem staţii peco din afara capitalei, ca să fie mai reprezentative pentru o medie naţională. Am ales câte o staţie de test pentru fiecare din cele 8 reţele, toate situate pe trasee importante, precum M1 (Chişinău-Leuşeni), M2 (Chişinău-Orhei-Bălţi) şi M3 (Chişinău-Cimişlia-Comrat-Cahul). Apoi, am mai vizitat alte 1-2 staţii pentru fiecare din ele, pentru a ne convinge cât de uniform e standardul descoperit iniţial.

Care sunt staţiile testate din fiecare reţea?

• Avante — Leuşeni (direcţia spre vama cu România)
• BEMOL — Traseul M2, apropiere de Orhei, intersecţie cu traseul spre Rezina
• Lukoil — Leuşeni (direcţia spre Chişinău)
• Now — Traseul Leuşeni, apropiere de Suruceni
• Petrom — Traseul M2, apropiere de Orhei, lângă satul Mitoc (direcţia spre Chişinău)
• Rompetrol — Leuşeni (direcţia spre Chişinău)
• Tirex Petrol — Traseul Chişinău-Hânceşti-Cimişlia (direcţia Cimişlia)
• Vento — Leuşeni (direcţia spre vama cu România)

După cum puteţi vedea, am selectat mai multe staţii de pe traseul Leuşeni, pentru că e unul din cele mai circulate atât de conaţionalii noştri, cât şi de cei care ne vizitează ţara. În acelaşi timp, n-am vrut să selectăm toate staţiile de pe acest traseu, aşa că am mers şi pe alte artere circulate ale ţării.

Cum am făcut testul?

În primul rând, am mers ca şi clienţi absolut obişnuiţi în staţiile peco. Nu ne-am prezentat că am face vreun test, nu i-am prevenit din timp ca cei de la staţii să ne pregătească totul ca pentru vizita de partid, lucios pe dinafară şi găunos pe dinăuntru. Am vrut ca totul să fie natural şi obiectiv. Iar experienţa noastră să fie cea a oricărui client care ar fi intrat la acea oră, în acea staţie.

În fiecare staţie am comandat acelaşi tip de cafea — espresso, dar am analizat şi toate celelalte tipuri de cafea existente, cum se prepară, ce cafea şi ce lapte se foloseşte, etc. Pe lângă asta, am luat şi câteva produse oferite în zona gastro — de la sandwich-uri la produse de patiserie. De obicei, mergeam pe două întrebări standard — cam cât de proaspete sunt produse, cam care ar fi cel mai gustos produs pe care ni l-ar recomanda operatorul. Paradoxal, dar am primit şi răspunsuri de genul „totul e de ieri”, ”nu prea pot să vă recomand nimic”, sau dimpotrivă, răspunsuri pline de entuziasm şi o interacţiune plăcută. Ca întotdeauna, poate fi efortul companiei uriaş, dar dacă omul de la ghişeu n-are tragere de inimă să te deservească, se duce impresia de râpă.

Criteriul 1: Calitate cafea

Criteriul ăsta are 5 componente, subcriterii, dacă vreţi, pe care le-am inclus: dacă e naturală sau nu cafeaua, dacă se prepară cu aparat potrivit, dacă are consistenţa necesară unui espresso, dacă are spuma, omogenitatea şi prezenţa unui espresso adevărat, cu o mică doză de indulgenţă faţă de o cafenea italiană, fireşte, şi dacă gustul şi aroma îi sunt bune.

Cinci din opt reţele au luat punctajul maxim de 5 puncte aici — Avante, BEMOL, Lukoil, Now şi Petrom. Nu e cafeaua aia desăvârşită italiană, dar în toate am avut parte de un espresso demn de a fi savurat chiar şi de un cunoscător mai avansat de cafea. Maşinile de cafea folosite sunt destul de avansate la toate aceste reţele, în staţiile în care am fost.

La staţia Rompetrol am avut parte de o cafea a cărui gust nu l-am putut valida la fel de mult, în acea zi. Şi e păcat, pentru că-n alte experienţe vizitasem aceeaşi staţie şi ştiam cafeaua drept decentă. Mai mult ca atât, în Chişinău, spre exemplu, există o staţie unde aş putea spune că e cea mai bună cafea dintre toate, ea fiind preparată la un aparat din ăla profesionist de barista. Dar asta e în Chişinău. La Leuşeni e altfel.

Cafeaua de la Tirex trebuia să fie una bună, întrucât are aceleaşi capsule ca şi la alte câteva reţele, dar nu ştiu din ce cauză gustul ei era mult mai diferit, amărui, unul pe care trebuia să te impui să-l bei. Poate apa folosită la preparare e de vină. La Vento, cafeaua e ceva mai bună, la gust, dar cosistenţa e un pic rarefiată, parcă ar fi un soi de americano.

Iată mai jos tabelul cu punctaj complet.

Criteriul 2: Preţ cafea şi variaţie sortiment

Aici am luat în considerare preţul, raportat la calitatea de mai sus, la espresso. Dar ne-am uitat şi cu se prepară cafeaua ce conţine lapte, dacă se foloseşte lapte în formă lichidă, refrigerat, sau lapte praf, sau ţi se dă pur şi simplu frişcă. Şi am mai atras atenţia la varietatea suplimentară — dacă există şi tipuri de cafele mai sofisticate pe lângă obişnuitele espresso, cappucino, americano.

La preţ, aproape toate reţelele sunt identice la espresso, vânzându-l pentru 15 lei. Bemol vinde cafeaua mai scump, dar ea îşi merită la fel de mult banii. Vento are cafea mai scumpă, de marcă Illy, dar modul ei de preparare cu capsulă într-un mic aparat domestic, dă un rezultat mediocru. Mai mult ca atât, la Vento un espresso Illy costă 19 lei, în timp ce o cafea standard, bazată pe aceleaşi capsule din alte reţele, costă 17 lei, cu 2 lei mai mult pentru exact acelaşi produs în altă parte. Cafea foarte bună am gustat la Petrom şi la Lukoil, chiar dacă am optat pentru espresso standard. La Lukoil chiar mi-a părut mai puternică, aproape ca un dublu espresso, fapt bun când eşti la un drum de noapte.

La produsele adiţionale posibile, Bemol iese din nou în evidenţă, având şi ristretto, şi alte soiuri mai sofisticate de băuturi, inclusiv şi ciocolată caldă pentru copii, care e ciocolată, nu un soi de lapte diluat. Petrom ne-a impresionat de asemenea cu disponibilitate de ristretto, având în total vreo 10 specialităţi diferite.

Aici s-au făcut la fel de plăcut remarcate şi reţelele mai mici — precum Avante şi Now. Acestea au puţine staţii în ţară, dar se simte o străduinţă puternică pentru a avea cafea bună şi variată.

Deci, per total, cafea bună şi foarte bună există în majoritatea staţiilor peco de pe traseele principale din Moldova. Avem de unde alege.

Criteriu 3: Calitate şi gust produse

Aici am grupat tot ce ţine de produsele alimentare oferite în staţii, de la variaţie până la gust şi prospeţime. În primul rând, am observat că unele staţii au deja cuptoare pe loc, iar altele şi mini bucătării pentru a prepara pe loc produsele. Sigur, acestea câştigă evident în faţa celor care mai primesc doar livrări de produse gata coapte undeva. Dar, majoritatea din ele operează cu aluat sau produse îngheţate, care trec doar ultima fază de pregătire în staţie, ceea ce asigură cumva uniformitate.

Ne-a impresionat mult staţia Now de pe traseul Leuşeni. Aici în meniu există chiar şi salate, gen Cezar, ce ar urma să fie preparate direct în bucătăria staţiei din produse proaspete! Fiind o staţie nouă, acest proces încă nu a luat start, dar când va lua, va fi probabil singura reţea ce poate oferi un asemenea produs sănătos în zona sa gastro. Acum am optat pentru un soi de sandwich cu mozarella, care a fost şi el foarte decent.

La Petrom am fost plăcut surprinşi de saltul imens pe care l-a făcut această reţea în ultimul timp în varietatea de produse şi gustul lor. Acum şi staţiile Petrom au cuptoare pe loc, iar staţia din Mitoc a fost cea în care am găsit cele mai proaspete plăcinte, încă foarte calzi, coapte cu mai puţin de o oră înainte să le cumpărăm noi. Plăcintele cu brânză au fost excelente. Colegul meu a luat un wrap, care a fost copt la grilă pe loc şi care a primit un „mmm” profund din partea lui. Tot aici ni s-a propus şi pizza. Pizza, în staţie peco! Desigur, era vorba de o pizza congelată, dar totuşi, treaba asta spune multe despre cum s-au dezvoltat lucrurile.

Bemol e pionerul în acest domeniu, trebuie să recunoaştem. Ei au fost cei care i-au împins pe toţi ceilalţi la dezvoltare, iar la ei procesul e mult mai pus la punct şi mai universal. Am fi vrut mai multe produse nu foarte dulci, poate, ca alternativă. Dar croisantul cu ciocolată e delicios, n-ai cum să-i zici altfel. Şi prospeţimea lui a fost de asemenea excelentă.

Şi Lukoil a avut produse proaspete, chiar dacă era seara târziu. Cumva eu nu probasem foarte des cafenelele lor până acum, dar testul ăsta mi-a confirmat că reţeaua stă bine la capitolul ăsta. Şi plăcinta, şi brioşa, au fost bune.

La Avante aş fi vrut să iau plăcintele rotunde cu brânză, coapte pe loc, pentru că le ştiam de dinainte drept delicioase. Dar la ora cea târzie la care venisem noi se terminaseră şi nu mai aveau. Aşa că am luat un soi de plăcintă învârtită cu brânză, care a fost bună, dar nu la fel de superbă ca cea pe care o ţineam eu minte.

La Rompetrol Leuşeni am avut marele şoc, care a scăzut drastic rezultatele acestui test pentru respectata reţea de staţii peco. Aici ni s-a spus că nimic nu e proaspăt la vitrină. Apreciem sinceritatea, dar, totuşi, nu putem să dăm puncte pentru sinceritate, ci pentru prospeţime. La acea oră a serii, am fost primiţi cu o oarecare lehamite şi chiar nu am avut ce să alegem cât de cât proaspăt din ceea ce era la vitrină, aşa că ne-am limitat doar la cafea. Şi e păcat, pentru că ştim că asta nu e deloc o situaţie generală, dar în acelaşi timp ştim că staţia de la Leuşeni e una din cele mai importante a celor de la Rompetrol, cu trafic foarte intens. Şi din nou, deservirea şi varietatea pe care o primeşti la staţia lor de la ieşirea din Chişinău vizavi de METRO, de exemplu, e la diferenţă uriaşă spre bine faţă de ce am experimentat la Leuşeni.

La distanţă nu foarte mare a fost staţia Tirex Petrol de lângă Hânceşti. Ni s-a spus că produsele ar fi fost din dimineaţa aceleiaşi zile, iar noi eram deja după-amiază spre seară. Colegul meu sa încumetat să ia o plăcintă şi a zis că n-a fost chiar rea. Staţia în sine părea mult mai provincială. Ne-am gândit la un moment dat să căutăm alta de la Tirex, mai ales că ştiam că ei au lansat un concept nou de staţii cu zone gastro foarte avansate, ca mici restaurante, cu mâncare caldă preparată pe loc. Am încercat o altă staţie pe M2, era şi mai rea ca prima. Apoi am reuşit să vedem că noul concept de staţii e prezent doar în Chişinău. Aşa că, dacă sunteţi în căutarea unei staţii din interiorul Chişinăului, vă recomandăm să încercaţi una din noile lor staţii, cu zonă gastro excelentă. Însă cea de la Hânceşti e altă poveste.

Şi totuşi, după experienţa asta, am vrut să mai dăm o şansă, căutând o staţie cu Hangout Cafe pe un traseu naţional. Întâmplător, în decursul maratonului nostru recent cu electrice, am descoperit una în Cimişlia, cu design frumos, modernizat pe dinafară. Însă când am intrat în interior, totul era chiar mai bizar de la Hânceşti. Exista o masă de bar la geam, cu două locuri, şi am aflat că există în meniul şi renumitele mâncăruri calde, doar că aici ele nu sunt preparate chiar pe loc, ce primite la pachet şi încălzite, cam cum se procedează cu mâncarea la bordul avionului. E bine şi aşa, desigur, dar nu e vorba, totuşi, de o bucătărie pe loc aici, care ar face acele bucate pe loc, şi pe un traseu naţional e destul de logic să fie aşa, până la urmă, pentru că cererea pentru asemenea produse poate fi prea variabilă ca să prepare întotdeauna cineva mâncare în aşeptarea următorului client.

La Vento, variaţia e oarecum moderată, însă aici există un produs pe care se pune mare accent, un soi de hot dog care pretinde a fi făcut cu crenvurşti din carne naturală. Colegul meu a luat unul, zice că nu e prima dată când o face şi a zis că a fost bun. Mai mult ca atât, există chiar şi pâine neagră de secară pentru acest hot dog, mai sănătos cum ar veni. Şi pâinea, încălzită la grill, devenise crocantă, produsul final având un gust foarte armonios, ca să-l citez pe el.

Hot dog similar are şi Avante, acolo el putând avea chiar doi crenvurşti. Totuşi, eu parcă aş prefera mai mult sandwich-uri mai sănătoase un pic, iar aici excelează Now şi Petrom. Există o varietate uriaşă, cu tot soiul de baghete franceze la bază, deci chiar sandwich-uri ca la carte.

Cel mai impresionant ambalaj la pachet a fost la Now. Dar cam toţi s-au dovedit a fi eco-friedly, evitând plasticul şi ambalând preponderent în hârtie. Semn că toţi se modernizează!

Criteriul 4: Atmosferă spaţiul gastro

Aici Bemol e pioner şi lider detaşat, iar ceilalţi nu-l pot echivala. Pentru că au adoptat un stil interesant, inspirat din imaginile raliului Monte Carlo, cu culori calde, cu materiale naturale precum lemnul şi textilul.

Dar mai multe alte reţele încep a dezvolta concepte care se apropie de această experienţă, deşi o oferă într-un alt stil. Now are un stil interesant, pe accente naturale şi combinaţi cu verde. Rompetrol, apropo, aceeaşi staţie care ne-a dezamăgit în acea seară la produse, are, de fapt, o zonă gastro foarte bine amenajată, cu multe mese, totul fiind făcut într-un stil foarte plăcut, similar cu staţiile din România.

Petrom are un stil interesant, cu accent pe lemn şi spaţiu aerat, de parcă ar vrea să te servească repede şi prompt, fără a te înmuia prea mult cu şezutul în staţie. E interesant conceptul şi foarte potrivit orientat ca şi stil.

La Vento sunt canapele mari şi groase de piele, dar lipseşte armonia. La Tirex e stil similar, dar staţia din Hânceşti şchiopăta şi mai mult.

Lukoil are o zonă gastro mai plăcută, dar aceasta era în formă foarte redusă acum în context pandemic. Ceva similar am constatat şi la Avante.

Amabilitatea şi interacţiunea cu operatorii a fost în general bună peste tot, mai puţin operatorul de la Rompetrol, pe care-l pomenisem mai sus. La Tirex a fost un soi de comunicare scurtă, fără prea mult efort. La Vento, însă, am avut parte de una din cele mai entuziasmate comunicări, operatorul fiind foarte cooperant în a ne sugera produse şi tipuri de cafea, în a le descrie. Într-un mod aproape la fel de enuziasmat şi nu mai puţin amabil am interacţionat la Bemol, Avante, Now, Lukoil. Vârful a fost la Petrom, la Mitoc, unde am avut parte de cel mai mare entuziasm, tocmai aşa am aflat şi despre pizza, şi despre toată varietatea de plăcinte, şi despre faptul că puţini întreabă de ristretto, dar şi că doamna se bucură de fiecare dată când prepară cafele mai sofisticate. Oamenii fac impresia, totuşi.

Achitarea cu card contactless a fost posibilă la toate 8 staţii din 8.

Conexiune WiFi — importantă mai ales pentru turişti — a fost în toate, dar în trei dintre ele au avut probleme de viteză sau conectare: Vento, Lukoil şi Tirex.

Şi pentru că suntem în anul 2020, iar noi vorbim de Gastro, am inclus şi disponibilitatea unei prize electrice pentru automobile ca punctaj suplimentar. Din cele 8 staţii, aveau prize doar 2: Vento de la Leuşeni şi BEMOL de la Orhei!

Criteriul 5: Universalitate şi uniformitate reţea

E bine când dai peste o staţie bună, dar oare vor fi la fel majoritatea staţiilor acelei reţele? Vei avea parte de aceeaşi experienţă? Dar şi cât de multe staţii există în Chişinău, şi câte în afară, pe traseele ţării? Cel mai bun exemplu, poate, e Tirex Petrol, care şi-a concentrat destul de multe staţii în capitală în ultimul timp, iar experienţa din staţiile din Chişinău e superbă, faţă de una mult mai elementară în cele din ţară.

Paradoxal, dar şi reţeaua Now e oarecum similară. Am mers în staţia din Bozieni, de exemplu, pe traseul Hânceşti-Cimişia. Pe cât de fascinaţi suntem de staţia Now de pe traseul Leuşeni, pe atât de dezamăgitoare a cea din Bozieni. O singură masă, variaţie mult mai mică de produse şi cu totul altă prospeţime.

Vento are mult mai multe staţii în afară şi în mai multe din ele se regăsesc aceste atribute importante. Rompetrol stă de asemenea mai bine la acest capitol, şi, deşi mai există staţii, care încă n-au zone gastro avansate, numărul celor care au e în creştere permanentă.

Lukoil are o uniformitate mult mai mare între staţiile sale şi o prezenţă foarte largă în ţară. Bemol stă excelent la capitolul uniformitate, având aceleşi grad superlativ de desevire şi pe traseele îndepărtate de capitală. Petrom galopează foarte repede în ultimele luni la o uniformitate similară, astfel încât tot mai multe staţii oferă aceleaşi experienţe. Şi răspândirea prin ţară a Petrom e foate bună.

Verdict: clasament şi puncte

Nu, nu vom da verdictul fine, de genul că toţi sunt la fel, toţi se străduie. Estimăm prin cifre punctajul, iar la final avem câştigători clari.

Cele mai multe puncte le-a acumulat reţeaua Bemol — 39 la număr. Şi, dacă ne gândim bine, probabil toţi dintre cei care au încercat mai multe staţii vor admite că această poziţie de lider la zona cafenenelor se simte şi în senzaţia cumulată pe care o primeşti ca experienţă. Şi e admirabil că această experienţă e răspândită pe larg în ţară, aproape peste tot.

Cea de-a doua clasată este reţeaua Petrom Moldova, cu 37 de puncte. Acum 2-3 ani, acest lucru ar fi părut imposibil. Însă în ultimii ani această reţea a făcut paşi gigantici pe partea de gastro şi cafenele, iar acum, când vezi o staţie Petrom în cale, îţi apare deja dorinţa de a trage pe dreapta şi a face uz de aceste noi atribute. S-ar putea ca pe dinafară staţiile să nu creeze efectul de wow imediat, pentru că au aceeaşi paletă de culori ca şi anterior, însă marea satisfacţie a experienţei vine de la interior, în aceste zone gastro care-ţi depăşesc aşteptările iniţiale. Şi, din nou, dezvoltarea asta nu e doar în Chişinău, ci în întreaga ţară.

Pe locul 3 şi 4 avem două reţele cu număr identic de puncte — 33. E vorba de Avante şi Now, ambele mici şi străduitoare, dar pierd niţel pentru că sunt prea rare staţiile lor, iar în cazul lui Now şi din cauza diferenţelor uriaşe de la o staţie la alta. Dacă ar fi toate staţiile la fel cum e cea de pe Leuşeni, Now ar merita un loc şi mai sus.

Următoarea clasată, la doar un punct distanţă, e reţeaua Lukoil, ea fiind reţeaua mai consistentă şi consecventă, cu multe staţii în teritoriu, şi cu procese şi experinţă standardizată peste tot. Nu se mizează poate pe chestii sofisticate la fel de mult, dar lucrurile esenţiale sunt toate brici, de la cafea la produse alimentare, iar asta inspiră încredere.

Pe următoarele două poziţii le avem clasate pe Rompetrol şi Vento. Dintre acestea, Rompetrol ar merita cu siguranţă mai multe puncte, pentru că starea generală e mai bună decât ceea ce am experiementat noi la staţia de test. Iar dacă am lua o staţie din Chişinău, Rompetrol ar merita cu siguranţă să se clasifice în top primelor poziţii.

Vento e foarte răspândită în ţară, mai răspândită chiar decât credeam. Şi se pare că şi aici există un grad bun de uniformitate, ba chiar şi un ritm foarte bun de dezvoltare. Am putut gusta exact acelaşi gust de hot dog ulterior, în maraton, şi la Cahul, şi Bălţi.

Tirex ia mai puţine puncte, dar aici, din nou, e situaţia unei staţii specifice mai mult decât a întregii reţele, mai ales că la Tirex remarcăm poate cea mai mare concentraţii de staţii în capitală. Şi în capitală, nivelul acestora e extraordinar de bun, mai ales cu noul concept gastro. Din păcate pentru Tirex, în testul nostru n-au intrat staţiile din capitală, pentru că altfel Tirex putea ajunge cu siguranţă în top 3-5 cel puţin. Dacă ne va recomanda Tirex Petrol vreo staţie cu concept nou în afara capitalei, suntem gata să mergem să testăm acea staţie pe viu, completând impresiile. Staţia pe care am testat-o însă, şi celelalte pe care le-am încercat ca alternativă, oferă anume un asemenea tablou.

UPDATE 18.11.2020: Tirex Petrol ne-a contactat şi ne-a recomandat să vizităm o staţie cu concept nou în afara capitalei, situată pe traseul E58, Chişinău-Străşeni. Aşa cum am promis, am vizitat-o, iar impresiile complete sunt aici.

Deci, cam astea ar fi constatările şi verdictul. Dacă aveţi voi completări, dacă ştiţi voi staţii mai bune sau mai rele pe care le-aţi încercat din proprie experienţă şi aţi vrea să completaţi aceste impresii, scrieţi-le în comentarii, şi cu siguranţă ele vor fi citite şi auzite şi de reprezentanţii acestor reţele! Noi vă urăm drum bun şi experienţe plăcute de fiecare dată!