Ziua în care în Chişinău s-au tot raportat spargeri de automobile. Cum ne putem proteja?

Ziua de duminică, 14 februarie, n-a fost un motiv de romantism pentru mulţi proprietari de automobile din Chişinău, or ea a fost o zi în care neobişnuit de mulţi oameni au raportat că maşinile lor le-au fost sparte de hoţi, în căutarea obiectelor de valoare. S-a întâmplat în mai multe sectoare ale Chişinăului, de la Botanica la Ciocana, iar raportările au început de dimineaţă şi au reapărut şi la orele serii.

Hoţii operează după o metodă cunoscută: sparg unul din geamurile laterale ale maşinii, după care deschid uşa din interior, şi odată ce au acces în automobil, caută orice obiect de preţ posibil în cotiere, sertare, sau chiar portbagaj. Adeseori până şi camerele de supraveghere au surprins asemenea momente, dar practica demonstrează că foarte rar aceşti hoţi sunt găsiţi de poliţie sau ajung să ia şi o pedeapsă pe măsură. Unii sunt minori, alţii se aleg cu pedepse minime, iar de foarte multe ori cei mai mulţi nici măcar nu ajung a fi reţinuţi.

Până reuşeşte poliţia să pună mâna pe ei, apare o întrebare firească? Cum ne putem proteja cât mai bine de asemenea hoţi? Am formulat câteva asemenea sfaturi, mai ales că, mai mulţi ani în urmă, şi una din maşinile noastre a fost spartă într-un mod similar, iar dosarul a fost dat uitării fără vreun rezultat.

• Nu lăsaţi nici un obiect de valoare în maşină: bani, telefoane, documente, genţi cu laptop-uri sau oricare alt tip de genţi, mai ales la vedere. Hoţii operează rapid şi de obicei îşi aleg ţintele cu cea mai mare probabilitate de a găsi ceva de valoare. Respectiv, un telefon lăsat la vedere, sau o geantă pe banchetă e ca şi un magnet de hoţi. E mai simplu să iei geanta cu tine chiar dacă intri undeva pe 10 minute, decât să rişti.

• Am putea fi tentaţi să credem că dacă ascundem un obiect în sertarul de pe planşa de bord sau în portbagaj, maşina nu va mai fi spartă, dar nu există nici o garanţie — uneori hoţii pot sparge doar fiindcă nu găsesc o maşină mai atractivă, în speranţa că vor găsi ceva în compartimentele de depozitare. Iar odată ce au spart-o, fiţi siguri că vor căuta şi ei pe acolo.

• Uneori chiar registratoarele video pot servi drept tentaţie pentru hoţi, mai ales că mulţi şoferi nu se chinuie să le demonteze de fiecare dată când ies din maşini. Însă acestea pot fi uşor vândute ulterior pe piaţă de hoţi, aşa că pot constitui un punct de atracţie pentru ei.

• Următoarea regulă e greu de îndeplinit mai ales pentru cei ce trăiesc în blocurile construite în perioada sovietică, ce nu aveau prevăzute parcări subterane: nu lăsaţi automobilul pur şi simplu pe unde apucaţi să găsiţi un loc liber în curtea blocului. Aceste maşini sunt ţintele numărul 1, mai ales în curţi întortocheate, unde nu prea sunt camere video. Soluţia presupune costuri suplimentare — să contractaţi un loc de parcare păzit, dar din păcate tot mai mult ajungem la concluzia că asta nu e un moft, ci o necesitate. În acelaşi timp, e la fel de adevărat, că în unele cazuri, cea mai apropiată parcare păzită e prea departe pur şi simplu, aşa că locatarii chiar nu prea au o soluţie în acest sens.

• Probabil, soluţia în acest sens şi în oricare alte cazuri ar fi contractarea unei asigurări CASCO, dar asta e aplicabil la maşini de până la o anumită vârstă, de obicei, iar costul ei va fi de minim câteva sute de euro anual. Totuşi, dat fiind că această asigurare te protejează şi de tot soiul de alte riscuri, adeseori se dovedeşte a fi o investiţie bună. Asigurarea însă nu-ţi va întoarce valoarea lucrurilor furate din maşină, ci doar reparaţia maşinii propriu-zise, deci primele sfaturi rămân oricum valabile.

• Şi, în fine, clasica alarmă rămâne întotdeauna o soluţie care nu dă garanţie, dar poate ajuta. Din păcate şi acestea şi-au pierdut efectul, dar o alarmă ar putea îngreuna treaba hoţilor şi aceştia ar putea renunţa pentru a merge mai departe.

Ne dorim tuturor să fim cât mai feriţi de asemenea situaţii, iar poliţiei i-am dori să poată identifica aceşti hoţi cât mai repede!