Un fel de Lamborghini sovietic: Pangolina 444 GT, supercar-ul visător construit într-un singur exemplar

Da, ceea ce vedem în imaginile acestui articol e un supercar creat în URSS de către designerul şi inginerul Alexandr Kulygin, acesta inspirându-se din formele lui Lamborghini Countach şi dorind ca şi ţara sa să producă un supercar!

Era începutul anilor ’80 când maşina asta, pe nume Pangolina 444 GT, a fost prezentată, iar pe atunci tehnica şi ingineria auto sovietică nu doar că voia să se alinieze la standardele occidentale, ci chiar avea tentative reale de a colabora cu occidentul. Spre exemplu cei de la Porsche fuseseră contractaţi să dezvolte o nouă generaţie de Lada, împreună cu inginerii ruşi, care a devenit mai târziu Lada 2108. Casetofoane, microelectronică, tehnologii şi maşini ale viitorului — toate astea erau subiecte de fascinaţie şi pentru adolescenţi, şi pentru ingineri consacraţi. Aşa că ideea de crea un supercar sovietic părea pe cât de ambiţioasă, pe atât de realizabilă.

Legendarul Lamborghini Countach a fost sursă de inspiraţie pentru Pangolina 444 GT

Creatorul său a început, însă cu designerul revoluţionar, alegând să monteze deocamdată un motor mic, de Lada, iar substratul tehnic a fost preluat în mare parte de la Lada 2101 şi 2103. Şasiul a fost unul tubular, însă punţile, suspensia, direcţia şi motorul era de la modele existente Lada.

Designul, însă, era de-a dreptul revoluţionar. Caroseria amintea de Countach-ul italian şi era construită din fibră de sticlă. Nu existau uşi — se deschidea o întreagă secţiune cu acoperiş, parbriz şi zonă laterală, practic întreg capacul habitaclului.

Interiorul însemna o planşă de bord preluată parcă din filmul Back to the Future, cu adevărat revoluţionară şi vizionară şi ea pentru sovietici. Problema era că atunci când se deschidea capacul, partea superioară a planşei de deschidea şi ea, lăsând la vedere motorul şi toate măruntaiele de după planşă.

Dar şi acesta era într-atât de mult inspirat de Lamborghini, încât creatorul său n-a rezistat şi a inscripţionat pe volan denumirea LAMBORGHINI, denumire care a fost ulterior scoasă.

Şi deoarece motorul era poziţionat în spate, nu pe centru, ca la Lamborghini, partea din spate era destul de pustie, de fapt. Dacă o deschideai, acolo era un soi de portbagaj neregulat, însă toate astea pot fi iertate şi fiind puse pe seama faptului că imaginile pe care le vedem sunt ale singurului exemplar conceptual, construit vreodată.

Ei bine, deşi arăta foarte vizionar, Pandolina 444 GT n-avea chiar performanţe de supercar, după cum probabil te-ai priceput deja din informaţiile despre substratul tehnic. Viteza maximă era de 180 km/h, iar timpul de acceleraţie nu l-a măsurat nimeni.

Din păcate, supercar-ul ăsta aşa şi n-a mai ajuns să primească o undă verde pentru producţie. A tot fost expus la diverse show-uri şi evenimente ştiinţifice, dar producţia sa n-a mai pornit niciodată, întrucât ar fi necesitat perfecţionări tehnice majore şi investiţii uriaşe într-o linie de producţie, care să-l asambleze, iar asemenea picanterii de maşini nu prea dădeau bine pentru omul sovietic. Ulterior, unicul exemplar a ajuns în mâini private, unde i-a fost tăiată şi modificată caroseria pentru ceva mai tradiţional, iar mai departe istoria lui s-a pierdut în neştire.