Caii-putere la cu totul altă scară: acesta e spărgătorul de gheaţă de 81,500 CP

Dacă la un automobil, cifre precum 200 CP sau 300 CP ne par foarte demne, cele de 500 CP — absolut demenţiale, iar recent lansatul Rimac de 1,914 CP tocmai a bătut recorduri graţie propulsiei electrice cu 4 motoare pe fiecare roată, există o ligă în care scara e cu totul alta. Nava asta are şi ea mai multe motoare electrice, dar împreună ele cumulează de peste două zeci de ori mai mult decât un Rimac. Mai exact, peste 81,500 CP. Iar dacă vrem precizie şi mai mare — e vorba de 81,577 CP!

Ceea ce vedem aici e un spărgător de gheaţă — deci o navă proiectată să ajungă în locurile foarte îndepărtate ale planetei, fiind capabilă să-şi croiască drum printre gheaţa de neclintit.

Totul a început de la primul spărgător de gheaţă Arktika, lansat în 1972 şi pus în operare deplină în 1975. Acela a fost primul spărgător de gheaţă nuclear de talia asta uriaşă, cu două reactoare nucleare ce alimentau trei motoare mari electrice, a căror putere însuma aproape 75,000 CP! Succesul acelei construcţii a făcut ca pe parcursul următorilor ani să mai fie construite asemenea vase, iar denumirea primului, Arktika, să confere acelaşi nume întregii clase de spărgătoare de gheaţă, majoritatea din ele fiind şi azi în funcţiune, doar primele 4 fiind pensionate în mod programat, după ce au slujit chiar mai mult decât a fost iniţial prevăzut.

Foto: spărgătorul de gheaţă Arktika, lansat în 1972 şi pus în operare în 1975

Însă în 2020 au fost lansate pe ape trei spărgătoare de gheaţă noi din aceeaşi familie Arktika. Aceste trei exemplare fac parte din aşa numitul Project 22220 şi au un substrat tehnic modernizat. Dispun de două reactoare nucleare de tip nou, electricitatea generată de acestea fiind livrată către 3 electromotoare uriaşe, fiecare de câte 20 MW putere, în total ele însumând acei 81,577 CP de care vorbeam mai devreme!

De ce se optează pentru reactoare nucleare? Pentru autonomie, fireşte, mai ales că aceste nave ajung în ape cu totul izolate ale planetei. Dacă un sportcar Rimac trebuie reîncărcat la priză după câteva ture la putere maximă pe circuit, atunci autonomia acestui spărgător de gheaţă e de... 7 ani! Deci, te alimentezi o dată la 7 ani!

Nava e concepută să poată fi exploatată minim 40 de ani şi poate sparge straturi de gheaţă uriaşe, de până la 3 metri înălţime. În prezent, e dat în exploatare doar primul exemplar, numit tot Arktika, alte două fiind în proces de testare, iar altele două — în proces de construcţie. Aşa că noua navă cu 81,577 CP e deocamdată unica din lume şi e cel mai puternic spărgător de gheaţă din lume, luând acest titlu de la predecesorii săi.

Povestea are şi o continuate cunoscută, însă. După aceste 5 exemplare construite, va fi lansat un alt succesor, proiectat deja, a cărui producţie a şi început în anul 2020 şi va dura până în 2027. Se numeşte Project 10510, are acelaşi tip de reactor nuclear, dar dispune de 4 electromotoare de 30 MW, ceea ce va aduce puterea totală de propulsie la 120 MW, sau, dacă e să transformăm în cai-putere, la 163,043 CP! Deci, mai mult decât dublu faţă de spărgătorul de gheaţă despre care am vorbit azi!

Foto: schiţa de design a viitorului spărgător de gheaţă, Project 10510