Cum e să fii pasionat de drift în Moldova, ţara care nu are nici un circuit sportiv

Sâmbăta trecută, atunci când publicasem un reportaj de la festivalul BMW-urilor clasice din Moldova, BMW Classic Wave, am menţionat în treacăt şi despre câteva BMW-uri care au venit să facă drift în parcarea de alături. Pe fundalul maşinilor mai elegante, cele 3 BMW-uri de drift au fost eclipsate şi au fost cumva nedreptăţite chiar şi de noi. Nu le-am oferit atenţia cuvenită, poate. Dar, din fericire, şi noi suntem gata să acceptăm critici, dar şi cei care au fost acolo, să drifteze, au avut iniţiativa şi deschiderea să ne spună bun venit în lumea lor şi să ne lase s-o cunoaştem cu toţii mult mai bine.

Am vorbit, aşadar, cu Nicu, unul din cei trei protagonişti cu BMW-uri pregătite pentru drift de la acel eveniment. Maşina sa e un BMW Seria 3 E30 din 1984, cu motor M10 de 1.8 litri, pe care şi l-a cumpărat cu 10 ani în urmă. Pe atunci, a cumpărat-o într-o stare imperfectă şi-şi dorea s-o aducă la o condiţie estetică impecabilă, nu pentru drift, ci pentru plăcerea vizuală de a avea un BMW clasic.

Dar, pe parcursul lucrărilor la maşină a devenit clar că sarcina iniţială avea să fie imposibilă, întrucât metalul caroseriei era într-o stare prea rea. Aşa s-a născut ideea de a schimba macazul şi de a renunţa la restaurarea în formă autentică, dar de a pregăti o maşină pentru drift, în schimb, cu o caroserie mult mai elementară, dar cu multă putere şi dotări specifice drifting-ului.

Astfel Nicu a început lucrările de sudare la maşina sa. În scurt timp, a schimbat şi motorul, înlocuind M10-le original pe un M42B18 de pe E36. A revopsit maşina, a schimbat o mulţime de piese la suspensie, frână de mână, direcţie. Apoi a mai schimbat odată motorul, de această dată optând pentru un M50 cu 6 cilindri în linie, mai puternic. După ce a văzut potenţialul acestui motor, s-a entuziasmat şi mai mult de ideea de o maşină specializată pe drift, iar modificările au continuat cu componente şi mai avansate, cu bani investiţi în maşină, cu energie, timp şi entuziasm. Sunt o groază de modificări pe care trebuie să le faci, dacă vrei să ajungi să faci drifting în sensul veritabil.

Iar când spunem drifting, avem în vedere tipul ăla adevărat de motorsport, în care menţinerea maşinii într-un lung derapaj controlat, cu precizie maximă, devine o măiestrie. Ca orice sport adevărat, o asemenea performanţă e spectaculoasă în a fi urmărită. Şi tot ca orice sport adevărat, are nevoie de sportivi talentaţi, care să mai aibă parte şi de antrenamente continue.

Doar că în Moldova pur şi simplu nu există nici un loc adevărat, autorizat, închis de accesul altui public, unde ai putea face aceste antrenamente ca la carte. Nicu şi amicii săi şi-ar dori să facă motorsport profesionist, nu doar cerculeţe. Pentru asta a ajuns să aibă maşina dotată cu unghi de virare mărit, ca-n drifting-ul profesionist, cu amortizoare full-tap pentru aderenţă mai sporită, cu bucşe din poliuretan pentru precizie maximă în reacţiile maşinii şi cu frână de mână hidraulică.

Iar acum maşina sa, la fel ca şi maşinile amicilor săi entuziaşti de drifting, sunt dotate la standarde de competiţii profesioniste. Problema e în lipsa oricărei şanse normale de a putea face antrenamente, pentru a-şi perfecţiona abilităţile şi a ajunge să lupte de la egal la egal la competiţiile internaţionale. Terenurile care există în Moldova sunt mai mult nişte zone improvizate, fie cu asfalt prost, care-ţi poate distruge maşina în care ai investit, fie nişte zone cu asfalt bun, far destinate pentru altceva, unde nu poţi face drifting în siguranţă. Nicu recunoaşte că nici măcar pentru Classic Wave ei n-au avut unde să facă niţică practică anterior.

Din păcate, suntem o ţară în care sportul în general e întotdeauna la coada priorităţilor, iar când vine vorba de motorsport, autorităţile îl consideră mai degrabă un moft. Avem o federaţie de sporturi auto, avem chiar şi drifting-ul recunoscut ca sport susţinut oficial de acea federaţie, dar Moldova e în continuare ţara în care nu avem nici măcar un circuit sportiv! Şi nici măcar un teren plat şi larg pentru antrenamente.

Pe fundalul unei asemenea situaţii, poate că aceşti tineri ar merita să nu mai fie luaţi în derâdere, să fie etichetaţi cu tot soiul de calificative neastâmpărate. Până la urmă, e o pasiune frumoasă a lor, care astăzi iar forma de derapaje controlate şi muncă la maşini, mâine poate evolua într-o generaţie de ingineri şi sportivi mai talentaţi. Iar noi, întotdeauna am spus şi vom spune, că am prefera ca tinerii să aibă oportunităţi de a-şi cultiva pasiune frumoase, în condiţii sigure! Ba chiar îi admirăm pe cei care reuşesc să facă asta. Doar că în Moldova, deocamdată, aceşti tineri reuşesc să-şi cultive acest entuziasm nu datorită multor oportunităţi, ci în pofida lipsei totale a lor!

Poate ar fi cazul să-i ascultăm mai des pe cei tineri şi plin de entuziasm? Am putea să ne mirăm, să ştiţi, că ceea ce pare neserios la prima vedere, ascunde de fapt o energie din care se pot naşte lucruri mari şi frumoase!

Sursa foto: arhiva personală a lui Nicu // pagina de Instagram @monzza_group