Răsturnarea miturilor: NU, nu eşti obligat să ştergi plăcuţele de înmatriculare când publici imagini cu automobile în încălcări rutiere

Acum două săptămâni, în România, apoi şi în Moldova, a început a circula un articol în care cineva interpreta componente din regulamentul european GDPR de protecţie a datelor cu caracter personal, care ar fi aplicabile şi în cazul fotografiilor sau imaginilor video pe care cineva le-ar putea publica, având surprinse situaţii din trafic cu încălcări ale acelor automobile.

Scurt pe doi, concluzia acelei analize spunea că dacă publici poze cu automobile parcate ilegal sau surprinse în timpul oricăror alte încălcări rutiere în spaţiul public, ar trebui să ştergi numerele de înmatriculare, ca nu cumva autorul să fie identificat. Iar întreaga concluzie se baza pe o altă concluzie, dedusă din raportul de activitate al ANSPDCP, adică a agenţiei responsabile de monitorizarea protecţiei datelor cu caracter personal din România, acea concluzie deducând că numerele de înmatriculare sunt calificate ca şi date cu caracter personal. Iar odată ce ar fi calificate astfel, ar fi valabil tot lanţul logic de efecte juridice, şi anume că cel care stochează o asemenea imagine devine automat operator de date personale, iar publicând acele imagini, încalci cumva drepturile acelui proprietar de automobil, care devine subiect de date cu caracter personal.

Toată această supoziţie, dacă facem un zoom-out raţional, sună pur şi simplu absurd. Dar n-am vrut ca acest articol să fie doar o părere a noastră, proprie, aşa că am făcut câteva lucruri importante. Am studiat în detaliu regulamentul GDRP al UE, pentru a înţelege baza legală. Apoi am studiat legea Republicii Moldova, nr. 133 din 08.07.2011, privind protecţia datelor cu caracter personal, pentru a înţelege tot contextul legal, raportat foarte exact la Republica Moldova. Apropo, legea menţionată a Moldovei e foarte apropiată ca logică şi context de GDPR-ul european, aşa că marea majoritatea a concluziilor de mai jos sunt valabile atât pentru Moldova, care nu intră oficial în GDPR-ul UE, cât şi pentru România şi alte state UE, unde GDPR-ul e impus la nivel legal, în cazul în care nu sunt alte legi restrictive specifice la nivel naţional. Şi, în fine, pentru a obţine un ultim verdict calificat şi profesionist, am apelat la avocatul Oleg Efrim, unul din cei mai experimentaţi avocaţi din Republica Moldova pe acest subiect, membru al unuia din birourile de avocaţi de top din Moldova, „Efrim, Roşca şi Asociaţii”, conform clasificării Top Ranked Chamber Europe şi Legal 500.

Absurdul din punct de vedere al gândirii raţionale

Numere de înmatriculare ale automobilelor au fost inventate tocmai pentru a fi afişate public pe automobile şi a putea servi la identificarea oricărui automobil din trafic, în eventualitatea comiterii unor încălcări şi pentru binele public. Dar, ele servesc la identificarea automobilelor, nu a oamenilor privaţi. Deci, oricine din public, dacă vede literele şi cifrele unui număr de înmatriculare, nu poate spune pur şi simplu cine e cel de la volan. Da, veţi spune că identificarea poate fi făcută prin bazele de date oficiale, ale poliţiei şi ale ASP, şi veţi avea dreptate. Doar că acea corelare de la număr de înmatriculare până la persoana privată, care ar fi subiect de date personale, e făcută doar de autorităţi ale statului sau de persoane împuternicite de stat cu autoritate specială de a avea acces la acele date în virtutea profesiei. Deci publicul, pur şi simplu, nu poate procesa numere de înmatriculare, prin urmare, însăşi supoziţia că numărul de înmatriculare constituie date cu caracter personal e uşor viciată. Atât în GDPR, cât şi în legea Moldovei, e stipulat că drept date cu caracter personal poate servi orice număr ce poate duce la identificarea directă sau indirectă a persoanei private, dar nu e specificat exact numărul de înmatriculare al maşinii, de aici probabil a şi venit confuzia din România. Or, în cazul numărului de înmatriculare, el poate duce la identificare indirectă, însă doar de către autorităţile abilitate ale statului, la fel cum poate duce orice element din datele stocate în registrele de evidenţă ale populaţiei, la care doar persoane autorizate au acces.

Acum, hai să ne imaginăm la ce ar duce absurdul situaţiei în care tuturor oamenilor li s-ar interzice nu doar să publice, dar şi să stocheze imagini ce conţin numere de înmatriculare, pentru că acestea ar fi date personale şi ar fi interzise. Asta ar însemna că nimeni nu mai poate face nici o poză în spaţiul public, unde se vede măcar undeva o maşină, cu număr de înmatriculare, măcar şi pe fundal. Şi apoi, dacă vrei să raportezi la poliţie o încălcare, în acest context poţi fi acuzat că ai stocat sau transmis o informaţie cu date cu caracter personal. În aceeaşi manieră putem ajunge la o situaţie în care vei suna la poliţie şi vei spune că „o maşină, de model A, a lovit un pieton şi a fugit de la faţa locului, am văzut maşina, am văzut numerele de înmatriculare, dar nu vă pot spune numerele, că-s date cu caracter personal, căutaţi-l singuri”. Însăşi esenţa numerelor de înmatriculare devine absurdă, iar în aceeaşi manieră ar trebui să nu mai avem nimeni dintre noi numere de înmatriculare, pentru că acestea ar fi date cu caracter personal.

Şi apoi, filmatul în locuri publice, pozatul, în esenţă este permis. Iar o poză făcută în loc public, a unui context surprins public, nu ar trebui să fie subiect de interzicere, decât dacă vizează minori şi alte categorii stipulate expres de lege.

Ce spune legea şi ce situaţii specifice prevede

Aşa cum am menţionat mai sus, atât GDPR, cât şi legea nr. 133 din 08.07.2011, privind protecţia datelor cu caracter personal, a Republicii Moldova, definesc ce înseamnă date cu caracter personal, ce înseamnă subiect de date şi ce înseamnă operator de date.

Aşadar, conform legii Moldovei, datele cu caracter personal sunt orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Conform GDPR, şi reproducem mai jos textul în engleză, date cu caracter personal înseamnă:

‘Personal data’ means any information relating to an identified or identifiable natural person (‘data subject’); an identifiable natural person is one who can be identified, directly or indirectly, in particular by reference to an identifier such as a name, an identification number, location data, an online identifier or to one or more factors specific to the physical, physiological, genetic, mental, economic, cultural or social identity of that natural person.

După cum vedeţi, sunt foarte apropiate definiţiile şi legea menţionează un număr de identificare, pe care toţi îl raportează de obicei la INDP/CNP, adică acel cod personal unic al fiecărei persoane. Nicăieri nu scrie nimic foarte specific de număr de înmatriculare al automobilului.

E interesant că operator de date personale devine automat orice persoană privată sau companie, entitate, care stochează date cu caracter personal, de aici şi acea avertizare menţionată mai sus, din miturile false, că până şi pozarea unei maşini într-o încălcare rutiere ar fi ilegală. Doar că, dacă numărul de înmatriculare nu înseamnă explicit date cu caracter personal, nici stocarea a asemenea poze nu poate fi calificată drept încălcare.

GDPR, şi în mod similar şi legea Moldovei, mai specifică şi situaţii descrise destul de vag, ce-i drept, care permit stocarea chiar şi a datelor cu caracter personal, iar relevante în cazul nostru ar fi situaţiile când e vorba de siguranţa publică şi a statului şi atunci când subiectul afişează date în mod public şi voluntar. Este numărul de înmatriculare afişat public şi voluntar? Este. În cazul unei încălcări, este vorba de siguranţa publică? Este.

Protecţia care îţi este garantată în scopul libertăţii de exprimare şi în scop jurnalistic

Legea menţionată a Republicii Moldova are un articol special, articolul 10, care îţi oferă protecţia supremă, chiar dacă cineva ar vrea să te dea în judecată pentru o situaţie descrisă mai sus. În mod similar în GDPR există articolul 85, care stipulează practic acelaşi lucru.

Iar aceste articole spun că restricţiile la procesarea datelor cu caracter personal nu se aplică în situaţia în care prelucrarea se face în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă datele procesate au fost făcute public în mod voluntar, respectiv, dacă au fost captate în public. Deci, chiar şi în cazul în care o instanţă ar determina că numerele de înmatriculare ar constitui date cu caracter personal, ai dreptul să faci fotografii acelor situaţii în scop jurnalistic. Poţi trimite imaginile la una din entităţile de presă, poţi trimite sau posta pe o platformă media, inclusiv social media, pentru că şi acolo poţi invoca scopul jurnalistic.

Verdictul final al avocatului

Aşa cum spuneam mai sus, am apelat la avocatul Oleg Efrim, pentru ca acesta să ne furnizeze părerea lui profesională de interpretate a legii Republicii Moldova şi GDPR. Iată verdictul lui:

”Autoritatea română de protecţie a datelor cu caracter personal consideră că în acest caz urmează de acoperit numărul de înmatriculare. Din punctul meu de vedere, fapta autorului încălcării are un caracter public, iar persoana care dezvăluie încălcarea beneficiază de protecţia articolului10 al Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal, deci NU este obligată să acopere numerele de înmatriculare ale automobilelor.”

Deci, sperăm că am adus claritate prin acest articol, iar situaţia se referă nu doar la pozarea maşinilor parcate, ci şi la oricare altă situaţie suprinsă în mod public, pe trasee, trotuare, parcări, etc. Ce crezi tu despre toată aceste mituri şi prevederi legale, care e părerea ta despre cele descrise mai sus?