Istoria neştiută a recordului de viteză pe autostrăzile din Germania, marcat tocmai în 1938, fără a fi doborât până în prezent

De multe ori vedem în zilele noastre tot soiul de maşini filmate pe autostrăzile fără limită de viteză din Germania, care gonesc cât de repede pod, profitând de lipsa restricţiilor. Dar te-ai întrebat vreodată care a fost viteza maximă, pe care a reuşit vreodată vreo maşină s-o atingă efectiv, pe autostrăzile din Germania? Ei bine, nu e atât de mare, precum am crede şi situaţia e paradoxală din două motive curioase: cifra recordului de viteză e mai mică decât a vitezei maxime, ce poate fi atinsă azi de cele mai rapizi modele din lume, iar data marcării acelui record nu e una recentă, ci vine tocmai din 1938, adică de acum 83 de ani! Cum de se întâmplă, deci, că de atunci şi până azi n-a reuşit nimeni să doboare acel record?

Ei bine, ideea autostrăzilor din Germania a venit încă în anul 1920, iar primul segment de autostradă a fost dată în exploatare în 1932, între Koln şi Bonn. Anul următor, când partidul de tristă faimă a venit la putere în Germania, aceştia au preluat rapid ideea şi au prezentat-o drept una proprie, iar în următorii ani inaugurau cu mare fast noi şi noi segmente de autostrăzi, ca un simbol al progresului.

Către anul 1938 în Germania existau producători care produceau maşini de curse cu motoare uriaşe, de tip V12 şi V16, unele din care dezvoltau şi 400 CP. Printre ei se numărau Auto Union, predecesorul lui Audi, şi Mercedes. Astfel, autorităţile germane făcuseră între 1936 şi 1938 aproape o tradiţie din a organiza întreceri între asemenea maşini, pentru a marca viteze mai mari şi mai mari, de obicei asemenea curse având loc cu ocazia inaugurări de noi segmente, iar porţiune pe care se realizau aceste recorduri putea fi deschise sau închise. La cât de rar era traficul din acei ani, însă, nu era foarte mare diferenţa.

Ziua de 28 ianuarie 1938 a fost ziua în care s-au setat simultan recorduri pentru locurile 1 şi 2 la cea mai mare viteză pe autobahn. Doi mari piloţi de curse, cu cariere de succes, erau protagoniştii principali ai acelei încercări. Bernd Rosemeyer era la volanul unui Auto Union Type D V16, cu motor V16 cu două compresoare, care dezvolta puţin peste 400 CP. Era o maşină concepută de însuşi Ferdinand Porsche.

Alături de el, Rudolf Caracciola, campion repetat la Grand Prix-uri europene, era la volanul unui Mercedes W125, care avea un motor V12 de 5.8 litri, care dezvolta 736 CP, maşina cântărind doar 750 kg la gol!

Aparent, avantajele erau de partea lui Mercedes-Benz, dar la asemenea viteze, încă neexplorate total de ingineri până atunci, aerodinamica avea un rol mult mai important decât puterea absolută în cifre. Iar cei doi piloţi nu aveau nici o intenţie de a ceda primul loc celuilalt.

Încercările se făceau câte unul, cu ideea de a atinge cea mai mare viteză posibilă. Rosemeyer făcuse două încercări cu Auto Union-ul său şi cifra vitezei maxime, atestate oficial, ieşise pur şi simplu incredibilă: 432.00 km/h!

Foto: Bernd Rosemeyer

Rosemeyer ştia că nimeni nu mai atinsese o asemenea viteză vreodată, deci era un record mondial. Dar bucuria i-a durat până a aflat rezultatul lui Caracciola — 432.59 km/h! Deci, pilotul Mercedesului îi doborâse recordul cu doar jumătate de kilometru la oră. Rosemeyer n-a putut înghiţi una ca asta şi a plecat să mai facă o încercare. Doar în cea de-a treia tentativă, maşina şi-a pierdut brusc controlul, în lipsa forţei suficiente de apăsare, pierzând aderenţă şi ajungând să se spulbere iniţial de o barieră de autostradă, iar apoi şi de un pod. Rosemeyer a decedat pe loc.

După acest incident asemenea demonstraţii oficiale n-au mai avut loc, mai ales că următorul an a început şi războiul. Recordul a rămas cel stabilit de Caracciola şi pradoxul e că nu a fost doborât nici astăzi pe un alt autobahn german!

De ce? Avem maşini în zilele noastre care pot merge mult mai mult de atât. Dar nimeni n-a încercat la modul practică să depăşească acea viteză, în mare parte din motive de siguranţă şi din cauza traficului aglomerat. În 2015 Bugatti a organizat o încercare de a depăşi cifra de 400 km/h, după ce încercase doi ani anteriori consecutivi să facă astă şi a abandonat o dată din motive de siguranţă şi altă dată din cauză că maşinii i s-a stricat cutia de viteză. În fine, în 2015, într-o zi de sărbătoare naţională, cu trafic minim, un Bugatti Veyron a atins 402.5 km/h pe o autostradă din Germania. Impresionant, dar nu sunt cei 432.59 km/h ai recordului din 1938!

Totuşi, în noiembrie 2017 cineva a doborât acest record la nivel mondial, or, cifra de 432.59 era valabilă până atunci nu doar pentru autostrăzile din Germania, ci pentru orice drum public din lume. În 2017, însă, un Koenigsegg Agers RS a depăşit această cifră pe un drum din Nevada, atingând 277.87 mile pe oră, sau 447.2 km/h. În acelaşi timp, pe un circuit închis, actualul Bugatti Chiron a atins în 2019 viteza de 490.48 km/h. Deci, ambele maşini ar putea, teoretic, bate recordul din 1938. Însă autobahn-ul e mult mai solicitant decât un circuit închis sau un drum pustiu din Nevada. Tocmai de asta, recordul de viteză pe autostrăzile din Germania rămâne nedoborât din 1938 încoace!

Foto: Bugatti Chiron, în momentul când a atins 490.48 km/h pe un circuit închis