Modelul Maybach care nu exista oficial, dar care s-a produs în 8 unităţi şi avea un V12 de 1,000 Nm, ajunge să coste acum o avere

Dacă aruncăm o privire în istoria modelelor Maybach nu vom găsi nicăieri vreo menţiune despre vreun Coupe produs în perioada anilor 2010, pe când Maybach avea modelele 57 şi 62 în gamă. Şi totuşi acest model a fost produs cu acordul şi efortul celor de la Maybach, doar 8 oameni din toată lumea ajungând să deţină o asemenea extravaganţă. Care e secretul din spatele acestei creaţii, deci?

Adevărul e că totul s-a produs când Maybach încă era o marcă separată, care lupta de la egal la egal cu Rolls-Royce, iar spre Bentley privea cumva de la un nivel mai superior, considerându-se că modelele Bentley se vând prea ieftin. Şi totuşi, atât Rolls-Royce, cât şi Bentley, aveau de multă vreme coupe-uri în gamă — Brooklans în cazul Bentley şi Phantom Coupe în cazul celor de la Rolls-Royce, iar cei de la Maybach îşi tot frământau minţile dacă să păşească pe aceleaşi urme sau nu. Germanii au analizat mult, poate prea mult şi au ajuna la concluzia că un coupe Maybach nu va prinde la public, spre deosebire de concurenţii de la Rolls-Royce şi Bentley.

Între timp, atelierul Xenatec jongla cu ideea de a crea el un coupe pe baza lui Maybach 57. Xenatec era un atelier care avea deja experienţă de ani buni în a perfecţiona modelele Maybach, şi avea reputaţia unui lucru atât de iscusit, încât cei de la Daimler au acceptat ideea de a coopera pentru crearea de coupe-uri sub egida celor de la Xenatec.

Cele două companii au cooperat împreună la designul maşinii, dar şi la producţia acesteia. Până şi motorul V12 sub capotă a fost adus la o putere mai mare, de 612 CP, ca şi pe versiunea 57S, iar cuplul atingea valoarea incredibilă de 1,000 Nm, scoşi dintr-un motor pe benzină de serie! E drept că acest motor avea 6.0 litri volum, şi e la fel de drept că în esenţă, substratul tehnic al acestei maşini era cel de pe Mercedes-Benz S-Class W140, dar toate astea fac toată povestea şi mai magnifică!

Maşina asta imensă, de 5.7 metri lungime, atingea viteza 100 km/h în numai 5.0 secunde! Iar viteza maximă rămânea ascunsă de ochii lumii, dar se spunea că poate atinge până spre 300 km/h şi mai mult. Planul iniţial era să se producă maxim 100 de unităţi de asemenea coupe-uri, iar un asemenea exemplar, nou, costa peste 750 mii euro pe atunci.

Însă doar 8 asemenea maşini au putut fi vândute şi produse, până când atelierul Xenatec a falimentat din cauza investiţiilor majore pe care le făcuse în acest model şi cererii prea mici pentru el. Puţini au fost oamenii care au riscat să dea asemenea preţ pentru un Maybach nerecunoscut oficial şi semnat de un atelier despre care se ştia prea puţin. Dictatorul Gaddafi, de exemplu, a fost unul din cei 8. Iar maşina despre care vorbim azi a fost cumpărată în 2010 de către fotbalistul Samuel Eto, jucător al Inter Milan.

Chiar dacă e un coupe, maşina are dotări opulente, pe care le găseşti de obicei doar în limuzine conduse cu şoferi. Există şi frigider şi şampanie, şi masă pliabilă şi toate acareturile pe care ţi le puteai imagina pe atunci. Iar maşina asta a adunat până azi doar 13,509 km parcurşi.

Şi costă la fel de mult ca şi atunci când era nouă. Un preţ exorbitant de 795,000 euro e cerut pe acest coupe extravagant, mizându-se că azi se vor găsi colecţionari care vor pune preţ pe raritatea acestui model şi istoria sa unică. Maşina e vândută azi în Olanda, aproape de hotar cu Germania şi e abia al treilea caz cunoscut de vânzări ale acestor modele, fapt care nu e deloc de mirare, dacă ne gândim că au fost produse doar 8 în toată istoria, iar cei mai mulţi nici nu cunosc despre existenţa unor asemenea creaţii cu emblemă Maybach pe ele!