Menu
Acasă
Search
CITIRE ŞTIRE:

(VIDEO) Încă 6 maşini furate din UE, depistate în Moldova, iar poliţiştii şi procurorii explică cum funcţiona schema de import şi vânzare

2 Decembrie 2021 - 10:39
Redacţia PiataAuto.md
Primele ştiri despre o operaţiune majoră a forţelor de ordine din Moldova, în cooperare cu colegii lor din statele UE, privind identificarea automobilelor furate din Uniunea Europeană şi importate fraudulos în Moldova, au început a apărea încă în luna iunie a acestui an, atunci fiind anunţate primele 25 de automobile depistate. Apoi în luna septembrie, se anunţa reţinerea unei grupări din Moldova care vindea asemenea automobile furate, cu acte falsificate, printr-o unitate de vânzare a automobilelor în aer liber din Chişinău. Acum forţele de ordine anunţă depistarea a încă 6 automobile furate şi explică în mai multe detalii cum funcţiona schema de import şi vânzare a lor.
Astfel, maşinile furate de pe teritoriul UE treceau printr-o procedură de modificare a codurilor VIN pe caroserie, prin lucrări directe metalice în corpul caroseriei şi eventuală dezlipire de abţibilduri ce repetau aceste coduri. Partea curioasă e că aceste coduri noi VIN erau clonate de pe alte automobile veridice, care nu erau date în căutare pe teritoriul UE. La fel, se clonau şi numerele de înmatriculare ale acelor maşini, iar astfel automobilul furat intra în Republica Moldova cu o „identitate nouă”, preluată de la un automobil care nu figura drept furat în UE. Fireşte, pentru asta era nevoie şi de acte false. În baza acestor acte şi a identităţii noi, ele obţineau fraudulos apoi acte veridice de la autorităţile vamale din Moldova şi erau înmatriculate în ţara noastră, aparent ca automobile absolut curate ca istorie.
Pentru a masca cât mai bine procedura, majoritatea maşinilor treceau prin 2-3 revânzări până la proprietarul final, care era de obicei un om care nu suspecta nimic despre istoricul maşinii. Am întrebat forţele de ordine cum se făceau aceste tranzacţii şi de obicei se foloseau procuri multiple, cu reacordare de drepturi de înmatriculare următorului titular. Suspectam că anume prin procuri se făceau aceste tranzacţii pentru că acum câteva luni publicam un articol în care explicam de ce nu e bine să facem tranzacţii de vânzare-cumpărare a maşinilor prin procuri, cum se obişnuia în Moldova.
Imagine: schema vânzărilor multiple pe teritoriul Moldovei, publicată de forţele de ordine

Acum, printre cele 6 automobile furate identificare de forţele de ordine, se numără un BMW X6, un două Toyota Auris, două Nissan X-Trail şi un Nissan Qashqai. Maşinile au fost acum sechestrate, chiar dacă actualii proprietari nu sunt de vină cu nimic în toată schema infracţională şi nici nu suspectau că ar conduce o maşină care ar fi fost anterior furată, de fapt.
Operaţiunea a implicat o colaborare internaţională de amploare, în care au participat ofiţerii Direcţiei Investigaţii Criminalitate Organizată, Direcţia analitică a INI, procurorii de la PCCOCS, dar şi colegii lor din România, Germania, Franţa, Ungaria şi cei de la centrul SELEC din estul Europei.

La final, forţele de ordine îndeamnă cetăţenii să fie vigilenţi când cumpără automobile, dar i-am sunat să aflăm cum văd ei asta la modul practic şi de ce cetăţeni ar trebui să fie cei care duc povara vigilenţei dacă cei de la vamă, de exemplu, cu abilităţi de experţi în asemenea proceduri, nu au putut distinge că automobilele sunt furate şi au coduri VIN modificate şi acte false. Ofiţerul de presă al IGP, Mariana Beţivu, a recunoscut că într-adevăr cetăţenii simpli nu prea au cum să poată identifica asemenea vicii ascunse, iar colegii dânsei, care au fost implicaţi direct în investigaţii, au transmis că acest coduri de caroserie au fost atât de iscusit falsificate, încât doar cu o analiză profundă specializată ar putea fi depistate.
Partea cea mai tristă e că tot cetăţenii simpli, proprietari actuali ai maşinilor, au rămas fără ele şi şansa ca aceştia să-şi recupereze banii cel puţin de pe maşini e foarte slabă şi îndepărtată.
DISTRIBUIE PRIETENILOR:
GALERIE VIDEO (1 MATERIALE):
ALTE ŞTIRI RECENTE:
© 2021 Online Media
Urmăreşte-ne şi pe:
Facebook
YouTube
Instagram
Telegram
Twitter