În Norvegia e testată prima navă din lume cu propulsie pe bază de hidrogen şi pile de combustibil

În lumea automobilelor, s-a dus mult timp o luptă acerbă între adepţii propulsiei electrice bazate pe baterii şi a celei bazate pe producţia electricităţii la bordul maşinilor cu pile de combustibil, ce ar folosi hidrogenul şi în urma reacţiei chimice n-a emite decât vapori de apă. Toyota e unul din cei mai mari susţinători ai acestei tehnologii, iar modelul său Mirai anume aşa funcţionează. Mai demult, noi am testat şi un Mercedes-Benz GLC F-CELL ce operează cu acelaşi tip de sistem de propulsie. Acum aceeaşi tehnologie e testată în Norvegia şi e pregătită pentru a fi implementată în transportul maritim.

În cazul maşinilor, aproape toţi inginerii sunt de acord că propulsia electrică pe bază de hidrogen e una mult mai fezabilă şi mai raţională, pentru că nu e nevoie de transportare sutelor de kilograme de baterii, însă piedica e în lipsa infrastructurii cu staţii de încărcare pe bază de hidrogen. Dacă vorbim de transportul naval, însă, necesitatea de a trece la propulsie mai curată e mult mai acută, de fapt, decât la maşini, ori, emisiile unei singure nave echivalează cu un număr imens de maşini, iar cea mai mare parte a navelor folosesc dieselul de cea mai joasă calitate şi filtrare, cu multe sulfuri şi impurităţi, iar astfel şi emisiile nu conţin doar CO2, ci şi multe alte particule nocive.

Aşadar, există o mare necesitate de transport maritim curat şi acum câteva luni informam despre prima navă din lume cu propulsie electrică, pe bază de baterii, MV Yara Birkeland, corpul căreia a fost construit la Brăila, şantierul naval din România fiind subsidiara unei companii norvegiene, care a preluat sarcina de construcţie la comanda companiei care va opera acea navă, Kongsberg, tot din Norvegia. Ei bine, acum exact aceeaşi companie norvegiană constructoare a navei electrice este cea care a dirijat procesul de proiectare şi testare a primei nave din lume cu propulsie pe bază de hidrogen.

Foto: Yara Birkeland, prima navă electrică, cu baterii, corpul căreia a fost construit în România

Noua navă e dezvoltată în cadrul unui proiect, numit HySeas III, finanţat de un consorţiu european şi are rolul de a implementa şi testa propulsia cu hidrogen, pentru ca ulterior aceasta să poată fi scalată şi implementată pe larg de către producătorul de nave din Norvegia, dar şi alţi actori din industrie. În octombrie 2021 a fost prezentat designul grafic, în format digital al acestei nave, iar în noiembrie 2021 a fost creat sistemul său de propulsie fizic, aşa cum va fi instalat el pe navă. În decembrie, într-o facilitate a celor de la Kongsberd din Bergen a început şi etapa de testare propriu-zisă a sistemului de propulsie pentru navă, pe ţărm, în timp ce se pregăteşte construcţia corpului acestei nave.

Sistemul de propulsie al navei presupune prezenţa a două electromotoare la bord şi a instalaţilor de pile de combustibil, care vor genera electricitate pentru acele motoare din hidrogen. Sistemul va avea şi două seturi de baterii litiu ion pentru a avea asigurată energia de rezervă necesară în perioadele de operare mai intensă şi de manevrare pe ţărm.

Schema sistemului de propulsie a navei cu hidrogen

După perioada de testare, această primă navă pe bază de hidrogen la merge să opereze în rol de feribot, în Scoţia, între Shapinsay şi Kirkwall, locaţie aleasă pentru că în regiune se produce foarte multă energie regenerabilă. O călătorie a feribotului între aceste două puncte durează 25 de minute.

Partea frumoasă e că în loc să aibă tone de baterii la bord, nava cu hidrogen va avea rezervoare în care vor încăpea doar 100 kg de hidrogen comprimat, iar asta va fi suficient pentru 15 călătorii ale feribotului. Iar asta sună aproape incredibil de eficient pentru a fi adevărat, or, un automobil cu hidrogen consumă în jur de 1 kg de hidrogen la suta de kilometri parcurşi. Sigur, aici distanţa e mai mică, dar e vorba de un feribot, totuşi.

Foto: noua navă cu propulsie pe hidrogen, construită în Norvegia

Odată ajunşi la etapa asta, teoretic n-ar trebui să mai existe impedimente pentru a implementa în următorul deceniu propulsia pe bază de hidrogen pe tot mai multe nave din lume, inclusiv transportatoarele mari de containere. Tehnologia în sine e nouă pentru nave, dar nu şi pentru ingineri, în general, deci cumva toate componentele ecuaţiei sunt cunoscute şi sunt acum doar testate la scara transporturilor maritime. Iar impedimentul lipsei de staţii de alimentare, valabil pentru maşini, e mult mai uşor de rezolvat în domeniul maritim, or, porturi în lume sunt mult mai puţine, iar implementarea alimentării cu hidrogen acolo e mai uşor de soluţionat, acele investiţii fiind ulterior răscumpărate din vânzarea acelui hidrogen către operatori. Sigur, mai trebuie să ne asigurăm că producţia şi comprimarea acelui hidrogen va folosi energie regenerabilă peste tot, dar nici asta, în esenţă, nu e o misiune imposibilă. Deci hidrogenul chiar ar fi una din căile cele mai raţionale de dezvoltare pentru transportul maritim la nivel global, iar primii paşi realişti au fost, în sfârşit, făcuţi.