Cum a devenit Germania atât de dependentă energetic de importuri: azi în ţara din centrul Europei mai funcţionează doar 3 centrale nucleare

În contextul războiului din Ucraina, auzim tot mai des despre riscul ca unele ţări din Europa să se pomenească într-o criză energetică gravă în cazul impunerii unor sancţiuni drastice Rusiei. În special Germania, motorul industrial al Europei, pare să fie cea mai rezervată în acest sens, dependenţa ei energetică faţă de Rusia crescând extraordinar de mult în ultimul deceniu. Totodată, adeseori se menţionează şi despre faptul că Germania ar fi închis prea multe reactoare nucleare şi anume asta ar fi cauza dependenţei de gazul importat din Rusia. Pare un gest lipsit de tactică şi viziune din partea Germaniei, mai ales dacă ne gândim la cât de mult au fost popularizate şi automobilele electrice în ultima perioadă, şi energia verde, dar ca să nu speculăm cu cifre imprecise, am apelat doar la date statistice verificate pentru acest articol, emise de Asociaţia Mondială Nucleară (World Nuclear Association, WHA) şi la date emise de Deutsch Welle pentru cronologia exactă a evenimentelor.

În primul rând, trebuie să spunem de ce e importantă energia nucleară în contextul dependenţei energetice, a maşinilor electrice şi a energiei cu zero emisii CO2. Conform aceleiaşi WHA şi a datelor ştiinţifice uşor verificabile, producţia energiei nucleare nu generează CO2 deloc, deci zero absolut în emisii CO2 în procesul propriu-zis al generării de electricitate. E adevărat că se generează deşeuri radioactive, care trebuie stocate o perioadă îndelungată, însă nu şi emisii CO2. Pe lângă alte metode de generare a electricităţii cu zero emisii directe, precum cea solară sau eoliană, energia nucleară poate fi produsă în ritm constant, fără a depinde de factori meteo sau de prezenţa luminii solare.

Conform statisticilor WHA, în prezent SUA deţine întâietatea la capacităţile totale de producţie a energiei pe cale nucleară, urmată de Franţa, China, Japonia, Rusia, Coreea de Sud, Canada, Ucraina, Spania şi India. Germania nu e în lista top 10. Țara ce ocupă locul 10 în prezent, India, are capacităţi de 6,885 MWe.

Imagine: Capacităţile totale curente de producţie e energiei pe cale nucleară, pe ţări. Sursa: WHA

Tot conform datelor WHA, însă, Germania a avut o capacitate constantă de peste 20 MWe din 1988 până în 2011, iar în anul 2020 încă avea 8,113 MWe. Deci, producţia de energie nucleară a Germaniei a scăzut esenţial, vorbesc statisticile publice, verificabile. Scăderea bruscă a avut loc în anul 2011. În anul 2011, capacitatea Germaniei era de 20,490 MWe, iar în următorul an ea a scăzut la 12,068 MWe. Care a fost motivul?

Imagine: Evoluţia capacităţii de producţie a energiei nucleare în Germania. Sursa: WHA

Ei bine, dacă ne amintim cu toţii, în martie 2011 s-a produs un tsunami în Japonia, urmat de un incident grav la staţia nucleară din Fukushima. Cauzele au fost identificate ca fiind eroare urmană şi anume plasarea generatoarelor de rezervă la subsolul staţiei, într-o zonă seismică, apropiată de ocean. Asta a făcut ca acestea să poată fi inundate şi să nu mai asigure răcirea în regim de avarie a reactoarelor. Totuşi, chiar dacă e vorba de o eroare umană clară şi nu o eroare a tehnologiei în sine, energia nucleară a devenit nepopulară în rândurile publicului, iar DW confirmă că în anul 2011, în urma evenimentelor din Fukushima, guvernul Angelei Merkel a decis atunci un plan prin care Germania trebuia să renunţe în totalitate la energia nucleară până anul 2022.

Foto: Centrala de la Fukushima, Japonia

Au urmat deconectări aproape imediate ale reactoarelor şi staţiilor nucleare din Germania, cu scopul declarat de a reduce riscul unor catastrofe nucleare. Doar la data la 6 august 2011, la 5 luni de la evenimentul din Fukushima, Germania a închis 9 reactoare nucleare în aceeaşi zi:
• Biblis A — 06.08.2011
• Biblis B — 06.08.2011
• Brunsbuettel — 06.08.2011
• Isar 1 — 06.08.2011
• Kruemmel — 06.08.2011
• Neckarwestheim 1 — 06.08.2011
• Philippsburg 1 — 06.08.2011
• Philippsburg 2 — 06.08.2011
• Unterwesser — 06.08.2011

Aceste deconectări au şi determinat scăderea la jumătate a capacităţii ţării în anul 2012 faţă de 2011, de la 20,490 MWe în 2011 la 12,068 MWe în 2012. Teoretic, golul format în capacitate trebuia acoperit cu energie regenerabilă, de tipul turbinelor eoliene şi energiei solare.

Foto: Staţia nucleară de la Brunsbüttel, una din cele 9 închise în Germania la 6 august 2011

Dar lucrurile nu s-au oprit aici şi au urmat alte deconectări de reactoare nucleare în Germania:
• Grafenrheinfeld — 27.06.2015
• Gundremmingen B — 31.12.2017
• Philippsburg 2 — 31.12.2019

Aceste deconectări au redus capacitatea totală a Germaniei până la 8,113 MWe în 2020.

Foto: Staţia nucleară din Grafenrheinfeld, Germania, oprită în 2015

La 31 decembrie 2021, în plină criză de preţuri la gaz şi pe fundalul unei opinii publice care cerea repunerea în funcţiune a reactoarelor nucleare, conform DW, Germania a mai închis încă 3 reactoare nucleare:
• Brokdorf — 31.12.2021
• Grohnde — 31.12.2021
• Gundremmingen C — 31.12.2021

Această oprire a reactoarelor, produsă cu doar două luni în urmă, a redus şi mai mult capacitatea totală de energie nucleară a Germaniei, lăsând doar 3 reactoare nucleare active în ţară! Doar 3, după ce din 2011 încoace au fost oprite 15 reactoare şi nici unul nou nu a fost construit şi activat. Iar sporirea importurilor de gaz natural indică asupra faptului că golul lăsat de energia nucleară nu a fost acoperit de energie regenerabilă, turbine eoliene sau panouri solare, după cum se intenţiona.

Cele 3 reactoare nucleare, rămase funcţionale în prezent, sunt:
• Emsland — capacitate netă 1.335 MWe
• Isar 2 — capacitate netă 1.41 MWe
• Neckarwestheim 2 — capacitate netă 1.31 MWe

Deci capacitatea totală a Germaniei în acest moment este de doar 4.055 MWe, suma capacităţii celor 3 reactoare.

Şi ultimul paradox în toată această situaţie este că şi aceste 3 reactoare vor fi închise la 31 decembrie 2022, conform acelui plan adoptat în 2011, conform informaţiilor confirmate de DW, dacă Germania nu va lua o altă decizie până atunci. Dacă planul iniţial va fi implementat, atunci la 1 ianuarie 2023, Germania nu va mai avea niciun reactor nuclear activ, care să producă energie, iar capacitatea totală a ţării va fi de zero.

Te lăsăm să tragi concluzii singur. În aceste vremuri am vrut doar să prezentăm informaţii factologice, disponibile public, pe site-ul World Nuclear Association şi Deutsche Welle, care pot fi verificate de oricine cu dorinţa de a cerceta un pic mai mult.