(VIDEO) Istoria neştiută a lansării primului Ford Transit, când dubiţele au mers 7 zile în continuu la viteză maximă

Acum ceva timp în urmă, am vorbit despre acel moment în istorie când Mercedes-Benz a lansat primul motor de performanţă pentru prima generaţie C-Class, W201, şi anume 2.3-16. Spuneam atunci despre faptul că în anul 1983, pe circuitul de înaltă viteză Nardo din Italia, 3 exemplare ale acelui model au alergat 50,000 km timp de 10 zile, pentru a-şi demonstra fiabilitatea. Sună impresionant, însă şi mai impresionat este să aflăm că 11 ani mai devreme decât Mercedes, Ford a făcut o alergare similară, dar nu cu maşini performante, ci cu dubiţe Ford Transit, echipate cu motoare diesel, timp de 7 zile continuu!

Totul se întâmpla în anul 1972, când Ford avea deja de 7 ani în producţie prima generaţie a lui Ford Transit, pe care o lansase în 1965. Iniţial Transit se lansase doar cu motoare pe benzină V4, care erau foarte compacte şi reuşite, dar piaţa cerea şi diesel-uri eficiente în acest segment al vehiculelor cumpărate raţional, pentru a munci. Aşa că Ford a împrumutat iniţial un motor diesel de origine Perkins, care era cu cilindrii în linie şi nu încăpea sub capotă. Pentru a rezolva problema, cei de la Ford au alungit capota la motorizările diesel şi au instalat, totul motorul, care avea doar 43 CP. Acesta s-a dovedit a fi slab pentru necesităţile de muncă a lui Transit, aşa că publicul n-a fost foarte încântat, iar asta i-a făcut pe cei de la Ford să pornească dezvoltarea unui propriu motor diesel.

Foto: Un Ford Transit cu motor pe benzină şi parte frontală normală (stânga) şi unul cu motor diesel şi parte frontală alungită (dreapta)

Aşa a ajuns în 1972 să se lanseze noul motor diesel Ford, numit York. Avea 2.4 litri şi 4 cilindri, iar mai târziu a apărut şi o versiune de cilindree mai mare. Motorul avea 55 CP în versiunea sa incipientă, ceea ce-l făcea deja mult mai atractiv. Dar Ford ştia că trebuia să demonstreze într-un mod sonor şi clar superioritatea noului său propulsor, mai ales că până atunci motoarele diesel de sub capota lui Transit nu-i aparţineau. Şi s-a gândit la cea mai bună şi mai directă demonstraţie.

Două exemplare Ford Transit au fost aduse pe circuitul Monza din Italia la începutul lunii aprilie 1972, împreună cu o echipă de mecanici şi de piloţi, sub egida lui Jackie Stewart. Printre piloţi se număra şi o femeie, iar misiunea lor era incredibilă la acea vreme: să conducă cele două exemplare de Ford Transit timp de 7 zile în continuu la viteză maximă pe circuit, pentru a demonstra durabilitatea noului motor.

Demonstraţia s-a făcut sub egida Federaţiei Internaţionale de Automobilism, experţii acesteia venind la faţa locului să certifice totul, dar mai ales să constate că motoarele folosite pe cele două maşini erau absolut de serie, identice cu orice alt motor similar ce putea fi cumpărat de publicul larg. Da, spre deosebire de Mercedes mai târziu, care a operat mici modificări aerodinamice şi la sistemul de răcire, cei de la Ford au pus vehicule absolut standard.

Au urmat 7 zile de condus continuu cu acceleraţia în podea, cu opriri doar pentru alimentare cu combustibil, verificare şi adăugare de ulei, şi schimb de piloţi. A fost ca şi cum s-ar fi organizat 7 zile de cursă Le Mans. În cele 7 zile consecutive au fost şi condiţii de ploaie, şi ceaţă şi soare — deci o variaţie largă de situaţii meteo. Testul de anduranţă era şi mai relevant, întrucât la asemenea viteze de circuit, pe Monza, apare foarte des efectul centrifugal al uleiului din motor, ceea ce înseamnă efectiv că uleiul tinde să se adune în zonele din partea din afara virajului, să circule mai puţin şi să lubrifieze mai slab. Inginerii care prevăd asta au grijă în general ca presiunea uleiului în circuit să fie mai mare şi astfel să contracareze acest efect.

Iar cele două Forduri au parcurs cu bine toate cele 7 zile, fără nicio defecţiune tehnică notabilă. Au parcurs în total peste 12,000 mile, adică peste 19,300 km, cu o viteză medie de circa 119 km. S-au bătut 3 recorduri mondiale, pentru cea mai rapidă parcurgere a unor distanţe cu un motor diesel în această categorie de vehicule. Consumul mediu la o asemenea exploatare la viteză maximă a fost de puţin peste 10 litri, iar consumul de ulei — circa 750 grame la 1,000 km. Iar aceste 7 zile la Monza ale lui Ford Transit au fost un imbold uriaş în vânzările şi popularitatea excepţională de mai departe a modelului, popularitate de durează pe parcursul a peste jumătate de secol deja.

Vezi mai jos şi un video din arhiva Ford a acestui eveniment istoric de la Monza cu cele două Transit.