Aceasta e Galina, doamna din Moldova, care munceşte taximetristă la 66 ani, conducând o Dacia Logan

La 66 ani, în mod normal, oamenii ar trebui să savureze un ritm mai lejer al vieţii, după mulţi ani de muncă. Dar Galina, o femeie de 66 de ani din satul Paşcani din raionul Hânceşti, continuă să muncească, făcând o muncă deloc uşoară. Această doamnă conduce o Dacia Logan şi-şi câştigă pâinea muncind ca taximetristă la vârsta sa, şi o face cu o determinare şi un curaj rar. Istoria ei a fost descoperită de curând de redacţia Oameni şi Kilometri, într-un articol care vorbeşte mult mai mult despre viaţa ei şi despre aspecte sociale, iar noi am obţinut permisiunea de a vorbi despre munca acestei admirabile doamne la bordul maşinii sale în acest articol.

Femeia a fost întâlnită în oraşul Hânceşti, în timp ce venise la un service să facă o reparaţie la Dacia sa. Are o problemă la o centură de siguranţă, care nu funcţionează corect, iar bărbatul de la service îi spune că într-o oră îi poate înlocui centura cu una funcţională, de la o altă maşină dezmembrată. Doamna Galina merge spre o cafenea de alături, urcă cele 30 de trepte un pic mai greu, pentru că o doare un genunchi, iar sus, după ce intră, îşi comandă o cafea, după care începe a-şi spune istoria.

Şi-a luat permisul de conducere abia la 47 de ani. Are şase copii, dar absolut toţi sunt stabiliţi peste hotare. Aceştia mai aduceau anterior uneori maşini din ţările unde sunt stabiliţi şi le vindeau în Moldova, şi atunci i-a venit ideea de a învăţa să conducă, pentru a nu mai face autostopul ca să ajungă de la ea din sat la Lăpuşna sau Hânceşti. Copii o încurajaseră, dar ea încă ezita. Însă, totul s-a decis într-o seară de iarnă, când venea de la munca pe care o avea atunci în Hânceşti, unde lucra contabilă la o companie de asigurări. Din Hânceşti până în Lăpuşna ajunsese la acea oră târzie cu o maşină de ocazie, dar din Lăpuşna până în satul ei tot mai erau 16 km. Înainta încet spre casă sperând că va mai da peste o maşină de ocazie, iar gerul de atunci a pătruns-o până la oase, promiţându-şi că va obţine permisul de conducere. A început chiar a doua zi.

A învăţat la o şcoală auto din Hânceşti şi atunci, la 47 de ani, şi-a luat permisul. Spune că a dat examenul uşor şi chiar a fost lăudată de instructori că a prins repede şofatul. După ce şi-a luat permisul a avut un Nissan, apoi a schimbat vreo cinci Renault-uri, unul după altul, străduindu-se să nu ţină o maşină mai mult de 2 ani. Acum are o Dacia Logan, iar pe asta o exploatează deja de 5 ani.

„Vreau să-mi cumpăr o Dacia Duster. Tare îmi plac. Şi cu asta e bine, că pot târâi „setcile” (cuşti din plasă, din rusă) cu purceluşi, baloane de gaz, dar am să văd cum o să fac şi cum o să chitesc”, spune această doamnă.

Peste o oră, Serioja, băiatul de la service, i-a finalizat munca la maşină, schimbându-i centurile. Înainte de a se duce spre casă, trece pe la piaţa din Hânceşti. Îl întâlneşte pe un cunoscut, pe care-l întreabă, dacă merge spre casă, şi-i arată unde e parcată maşina, îndemnându-l să o aştepte. Apoi, peste 10 minute, vine şi ea la maşină. Moş Ion urcă pe bancheta spate şi cei doi pleacă.

Cursele ei sunt în mare parte din satul său spre Lăpuşna sau Hânceşti şi înapoi, uneori până în satele vecine. S-a întâmplat să-şi ducă cea mai bună prietenă la spital, de urgenţă. Pe o femeie, luna trecută, a dus-o la maternitate. Cea mai lungă cursă a avut-o spre aeroportul din Chişinău, spune Galina. În satul ei, dar şi în Lăpuşna sau Hânceşti, sunt mulţi cei care o cunosc deja, iar în sat i se spune „Galea taxista”. Ea spune că nu se vede ca o taximetristă propriu-zisă, ci ca un om care sare în ajutorul oamenilor din satul său, de multe ori fără a le cere taxe fixe. Oamenii din sat o cunosc şi respectă pentru atitudinea sa, săritoare la nevoie, care nu pune niciodată banul pe primul loc. E unul din felurile de a interacţiona între oameni care s-a mai păstrat în sate, din fericire. Dacia Galinei e de multe ori soluţia multor săteni pentru nevoile lor urgente, iar un apel telefonic către Galina e salvator.

Când intră în casă seara, însă, această femeie de 66 ani are şi câteva ritualuri la care ţine. Să vorbească online, într-o formă sau alta, cu toţi cei 6 copii ai săi din străinătate. Iar apoi, să mai împărtăşească ce a mai făcut şi pe un chat comun pe Facebook, pe care-l are cu prietenele sale.

Mai multe despre viaţa protagonistei, poţi citi în reportajul amplu al celor de la Oameni şi Kilometri.