Buncărele din Finlanda sunt adevărate oraşe subterane, pregătite să adăpostească 4.4 milioane de oameni

Terenuri de fotbal subterane, piscine uriaşe de mărimea celor olimpice, terenuri de joacă pentru copii, ghişee, coridoare, apartamente, toate iluminate şi curate — aşa arată buncărele Finlandei, o ţară care s-a pregătit de 80 de ani încoace de zile imprevizibile, după invazia URSS din 1939-1940. Sigur, toate aceste construcţii pe cale le vedem azi au fost reproiectate, lărgite, construite altele noi pe parcursul ultimelor decenii, pe măsură ce riscurile posibile în lume îşi schimbau forma, dar Finlanda a fost ţara care nu şi-a redus bugetul de apărare nici măcar în cele mai liniştite vremuri. Aşa cum a declarat un fost prim ministru al ţării într-un interviu recent BBC, Finlanda are sute de avioane militare în dotare şi a continuat să-şi crească bugetul de apărare chiar şi după finalizarea războiului rece, şi n-a făcut-o pentru a se apăra de Suedia.

Foto: Imagine dintr-un buncăr subteran din Finlanda

Construcţia primelor buncăre a început în 1945 în Finlanda. Apoi, în 1958 a fost adoptată o strategie întărită prin lege de apărare a ţării în cele mai diverse scenarii, iar această strategie presupunea construcţia buncărelor care să poată proteja un număr apropiat de întreaga populaţie a ţării şi continua lor adaptare. Pe atunci, dar şi în mulţii ani de pace de după acel moment, despre finlandezi s-a spus adeseori că au o manie de buncăre, investind prea multe resurse în măsuri de protecţie care erau numite adesea drept irelevante. Războiul din Ucraina, iniţiat de Rusia, însă, a arătat acum că acea predilecţie spre securitate şi-a meritat tot efortul.

Foto: Piscină din interiorul unui buncăr din Finlanda

În prezent, numărul buncărelor din ţară e ţinut într-un oarecare secret, dar se ştie că acestea pot adăposti în total un număr de 4.4 milioane de oameni, conform informaţiilor publicate de responsabilii de apărare din Finlanda în aprilie 2022. Pentru comparaţie, populaţia totală a Finlandei în prezent e de circa 5.2-5.3 milioane. Deci, teoretic spaţii nu ajung chiar pentru toţi, fapt care acum nemulţumeşte populaţia, dar chiar şi aşa, să ai buncăre pentru 85% din populaţie e o raritate absolută în lume, doar Elveţia putându-se compara cu Finlanda la acest capitol.

Unele buncăre sunt proiectate pentru a fi multifuncţionale, servind ca parcări subterane în vreme de pace şi ca adăpost de bombardament în condiţii neprevăzute, putând fi blocate la nevoie. Altele sunt adevărate oraşe subterane, cu tunele de legătură spre acele locaţii de adăpost iniţial. Multe buncăre sunt construite în zone aglomerate, sub zonele de oficii sau centrale, altele dimpotrivă, în zone îndepărtate, săpate adânc în stânci. Şi, pe lângă asta, fiecare bloc trebuie să dispună obligatoriu de adăpost de bombardament încă de la etapa de proiectare, altfel nu primeşte autorizaţie.

La nivel de buncăre propriu-zise, doar Helsinki are 500 de asemenea buncăre, care pot adăposti în total până la 900,000 persoane. Fiind conglomerate, majoritatea dintre ele comunică prin tunele.

Cel mai important, însă, toată reţeaua de buncăre propriu-zise e concepută să poate rezista până şi exploziilor nucleare de 100 kilotone de TNT, la nivelul pământului! În cazul unui asemenea scenariu, finlandezii mizează că vor fi avertizaţi cel puţin cu câteva minute înainte, iar mecanismele de încapsulare a buncărelor sunt prevăzute să opereze în doar câteva minute. Pentru cazurile când există deja riscuri, majoritatea buncărelor, mai ales cele mai îndepărtate, dispun şi de parcări uriaşe subterane, astfel încât oamenii să poată ajunge cu maşinile acolo mai repede şi să poată avea acces rapid. Totul e gândit pentru fluidizare şi operativitate.

Tot de curând, pentru a da asigurări finlandezilor, prim ministra din Finlanda, Sanna Marin, şi oficialii din apărare au invitat presa într-unul din buncărele mari de lângă Helsinki, situat la doar 150 km de hotar cu Rusia. Astfel, finlandezii au dezvăluit lumii întregi cum arată unul din buncărele lor. S-au văzut uşi groase, construcţii imense menite să reziste oricăror pericole de interior. Dar, cele mai impresionante lucruri sunt la interior, acolo unde buncărele s-au dovedit a fi nu doar nişte spaţii sigure, ci şi extraordinar de civilizate, pregătite să ofere o senzaţie de normalitate oamenilor, care ar putea fi nevoiţi să stea aici mulţi ani la rând.

Foto: Un teren cu kating dintr-un buncăr din Finlanda

Astfel, în acest buncăr apartamentele au condiţii decente, există spaţii de joacă pentru copii, există săli de sport, piscine, terenuri pentru toate sporturile posibile. Există spaţii amenajate pentru a fi transformate până şi în spitale subterane, iar ministerul apărării are liste cu populaţia, lângă fiecare fiind menţionat ce job ar putea avea în buncăr, în cazul în care populaţia ar fi nevoită să stea mai mult de două săptămâni în subteran. Prin urmare, finlandezii au gândit şi un mecanism de coeziune socială în subteran, în care fiecare om devine util întregii societăţi, pentru binele şi supravieţuirea tuturor!

Fireşte, există mecanisme de asigurare cu electricitate din centrale nucleare, mecanisme de asigurare a surselor de apă şi alimente, drenare şi igienizare — întregul ciclu de funcţionare a vieţii sociale, deci. Chiar dacă viaţa în buncăr nu poate fi egalată cu cea în pace şi normalitate pe pământ, finlandezii au conceput lucrurile în aşa fel, încât supravieţuirea populaţiei lor să poată fi asigurată cu adevărat până şi în cel mai sumbru scenariu. Şi au gândit ca aceste lucruri să funcţioneze, ca oamenii să poată trăi în aceste construcţii subterane nu doar o săptămână sau două, ci ani la rând, decenii la rând. Finlanda a tras lecţii din istorie, pur şi simplu. Şi chiar şi atunci când li s-a spus că fac un lucru inutil, construind şi menţinând aceste buncăre, finlandezii şi-au ascultat propria istorie. Iar azi au cea mai mare şi mai bună infrastructură subterană şi totodată cea mai mare artilerie din Europa.