Ingineria neştiută a primului microbuz produs în Letonia, RAF-77, model produs cu mult înainte de UAZ

În blocul estic, pe la sfârşitul anilor 50 şi apoi în anii 60, se dăduse o adevărată competiţie în producţia dubiţelor multifuncţionale. Germania de Est avea Barkas, România avea Rocar TV, Cehoslovacia avea Skoda 1203, iar despre zona fostului URSS se ştia despre UAZ-ul 452 Buhanka apărut ceva mai târziu. Unii şi-ar putea aminti şi de RAF-urile din anii 80, dar acestea sunt asociate cu o altă perioadă, mai târzie. Mai puţini ştiu, însă, că tot letonii de la fabrica RAF au fost primii care au produs dubiţe şi microbuze în acest spaţiu, cu aproape 8 ani mai devreme decât primul UAZ Buhanka.

Numele de RAF e abrevierea de la o denumire generică, Fabrica Auto din Riga. Istoria acestei fabrici e una plină de momente pestriţate, care arată, pe de o parte, cât de democratici erau letonii din fire chiar şi atunci, când erau în componenţa URSS, iar pe de altă parte cât de inovativi erau inginerii, care ţinteau adeseori mişcări strategice pentru republica lor, atunci când creau noi modele. În fine, RAF-77, modelul despre care vorbim azi, a fost prima dubiţă creată de RAF, iar ingineria ei nu e neapărat cea mai fascinantă, ci poate cea mai întortocheată.

Dezvoltarea modelului s-a început la scurt timp după ce au fost puse bazele viitoarei fabrici. Echipa de ingineri era una mixtă, din localnici şi din cei veniţi de la „centru”, însă resursele pentru această fabrică erau foarte limitate, or, sovieticii nu ardeau de nerăbdare să investească în industrie amplasată în Riga, de exemplu. Aşa că localnicii din Letonia au avut un deceniu de jonglare cu centralii, până când au scos din ei finanţarea necesară, abia la următorul model, pe care l-au conceput prin crearea a două echipe diferite, care să concureze între ele, iar cel mai bun produs avea să primeze. Concurenţă în URSS? Ceva nemaiauzit, deci. Dar oamenii din ţările baltice aveau asemenea porniri şi atunci.

Revenind la acest prim microbuz RAF, cei veniţi insistau pe copierea designului lui VW Type 2, o dubiţă care avea deja succes în Europa, dar era propulsată de un motor răcit cu aer. Designul a fost preluat parţial, deci, dar tot s-a redimensionat modelul, făcându-se mai lat şi s-a încercat o minimă distincţie.

La partea inginerească, maşina asta a fost o adevărată reconfigurare incredibilă a lui... Volga GAZ-21! Motorul, cadrul, cutia de viteze, punţile şi direcţia — totul a fost preluat de la GAZ-21. Direcţia a fost adaptată pentru o altă repoziţionare a volanului, anterioară punţii faţă. A fost păstrată şi suspensia cu foi de arcuri pe spate, acestea fiind mai multe la număr pentru o masă totală mai mare.

Foto: Volga GAZ-21, modelul de la care RAF-77 a preluat. substratul tehnic

Aşadar, motorul era acelaşi benzina de 2,445 cm cubi de pe Volga GAZ-21, care dezvolta 75 CP. Şi, prin urmare, cutia era aceeaşi cu 3 trepte, manuală, de pe sedanul Volga. La un moment dat, pe acest model s-a instalat până şi un volan de Volga.

Modelul a debutat doar ca un microbuz pentru transportarea pasagerilor, fără o versiune de dubiţă marfară, iar la scurt timp au apărut şi ambulanţe, apoi şi variaţii destinate pompierilor. La început parbrizul a fost unul separat în două segmente, apoi a fost operat un soi de facelift şi a apărut un parbriz curbat unitar.

Foto: Habitaclul lui RAF-77

Totuşi, la momentul apariţiei sale, RAF-77 nu era foarte competitiv la nivel est-european, din cauza acelui amalgam de inginerie de pe Volga, inginerii nefiind lăsaţi să dezvolte mai mult la prima etapă. A rezultat un model greu, de 1,675 kg greutate, cu o sarcină utilă de circa 850 kg, care consuma oficial 12 litri la sută, iar neoficial 14-15 şi mai mult.

Pieţele de export au fost limitate, din cauză că modelul nu era considerat suficient de avansat. S-a vândut în Bulgaria, Ungaria, Finlanda, Iran şi Cuba. Dar modelul a fost important pentru că a deblocat finanţări pentru fabrica din Riga, iar inginerilor li s-a permis ulterior să perfecţioneze de câteva ori acest model, iar apoi şi să pregătească alte modele succesoare.