Inginerii Renault vor să combine bateriile cu rezervoarele de hidrogen pentru propulsia electrică şi dezvăluie Scenic Vision

Propulsia electrică îşi face tot mai mult loc în lumea auto şi nu mai rămâne loc de îndoială că mişcarea dată de electromotoare va fi dominantă într-un timp foarte scurt. Dar de unde va veni energia pentru aceste electromotoare — e încă un subiect de discuţie. Bateriile par o soluţie mai uşoară, hidrogenul e una mai complexă, iar inginerii Renault vor să extragă beneficiile din ambele tabere şi au prezentat un posibil vehicul viitor, sub forma unui concept numit Scenic Vision.

Maşinile electrice au baterii tot mai mari în ultimul timp şi chiar dacă densitatea energetică a acestora a evoluat enorm, acestea ajung oricum să cântărească multe sute de kilograme dacă au 80-100 kWh şi mai mult. Iar când spunem multe sute, avem în vedere peste 600-700 kg. Prin urmare, de la un nivel mai sus, adăugarea de capacitate bateriei adaugă mai puţină autonomie şi performanţă din cauza sporirii greutăţii. Astfel, inginerii Renault vor să contracareze acest efect înlocuind o parte din baterie prin hidrogen, creând un soi de hibrid. Dar nu unul ce-ar folosi propulsia cu ardere internă şi cea electrică, ci unul care ar face uz de baterii şi de rezervoare de hidrogen.

Renault Scenic Vision e prevăzut cu o baterie de doar 40 kWh, cam cât avea Renault Zoe de generaţie precedentă. Asta nu i-ar asigura o autonomie prea mare, judecând după talia sa, însă atunci când bateriile sunt aproape de epuizare se va include un sistem de pile de combustibil, care va face uz de hidrogenul stocat în butelii pentru generarea de electricitate. Sistemul este, de fapt, unul de capacitate mică, putând produce doar 16 kW în timp real. Motorul electric, pe de altă parte, are o putere de 160 kWh (217 CP), iar asta înseamnă că ar necesita 160 kW în flux constant de energie la capacitate maximă, flux care nu va putea fi asigurat de instalaţia de pile de combustibil.

Tocmai de asta, cel mai probabil generarea de electricitate se va include ceva mai devreme decât va veni epuizarea bateriilor, mizându-se pe producţia continuă de 16 kW de electricitate, care va fi stocată în baterii, iar motorul electric îşi va lua de acolo electricitatea în regim variabil. Per general, ecuaţia poate funcţiona, întrucât nici o maşină nu operează la puterea sa maximă constant, iar pentru susţinerea mişcării de obicei se folosesc 10-40% din puterea disponibilă. Aşa că şi acest sistem de propulsie, propus de francezi, poate avea o funcţionare foarte coerentă în viaţa reală, acolo unde nu se merge cu pedala în podea.

Datorită, acestui concept, Scenic Vision, care e un soi de SUV sau lift-back, cântăreşte 1,700 kg. Iar asta e cu peste 400 kg mai puţin decât cântăreşte actualul VW ID.4, spre exemplu, cu siluetă similară. Modelul german cântăreşte 2,125 kg la gol. Iar 425 kg în minus de transportat înseamnă un consum mai mic al electromotorului de pe Scenic Vision.

Renault nu anunţă o cifră de autonomie, însă spune că o distanţă de 800 km, deci peste distanţa dintre Paris şi Marseille, ar putea fi parcursă cu energia din baterii şi o singură oprire de 5 minute pentru realimentarea cu hidrogen a rezervoarelor.

Iar lucrurile curioase la care au lucrat inginerii şi designerii pe acest concept Renault nu se opresc aici. Întreaga maşină, inclusiv bateriile, e 95% reciclabilă, iar podeaua e produsă din resturile ce rămâne de la reciclarea produselor din plastic. Maşina nu are deloc piele în habitaclu, adoptând poliester 100% reciclat.

Amatorii de muzică franceză vor avea imediat un grad imens de respect pentru Renault, întrucât aceştia l-au angajat pe renumitul Jean-Michel Jarre — compozitor şi producător de muzică electronică încă din anii 1970 până azi, cel care a inventat sau redefinit de mai multe ori muzica electronică — să conceapă sunetele pentru această maşină şi întregul sistem acustic într-un stil minimalist şi de calitate, cu doar câte 1 difuzor montat pe fiecare uşă. Aşadar, dacă BMW a apelat la Hans Zimmer pentru sunetele din maşinile sale electrice, Renault şi-a zis să apeleze la cel mai notoriu nume din industrie, care se întâmplă să fie tot francez.

Iar asta spune multe despre abordarea în crearea acestui concept şi despre intenţiile de a-l transforma în model de producţie. Marea întrebare este dacă va putea acesta aduce un impuls major în dezvoltare prin sistemul său hibrid format din baterii şi hidrogen, cum a făcut-o Toyota Prius cândva, de exemplu? Partea frumoasă e că inginerii francezi încep a veni din nou cu idei originale, trasând noi direcţii de viitor, cum o făceau cândva mult mai des.