Istoria neştiută a producătorului de camioane Sisu din Finlanda, deţinut de stat în repetate rânduri

22 Iunie 2022, 16:42
Redacţia PiataAuto.md
Camioanele Sisu sunt necunoscute pentru 99 la sută dintre noi, probabil, şi e un fapt firesc, pentru că e una din cele mai puţin cunoscute mărci de camioane din Europa. Sunt camioane produse în Finlanda, atât civile, cât şi militare, iar istoria acestui producător e un exemplu perfect al ceea ce înseamnă un producător strategic pentru ţară şi a unui stat care intervine ori de câte ori e necesar pentru a se asigura că fabrica supravieţuieşte şi poate progresa. Da, Sisu e un producător de camioane care a fost deţinut de statul finlandez în repetate rânduri de-a lungul istorie, iar asta ne duce inevitabil cu gândul la soarta pe care ar fi meritat-o, probabil, şi camioanele DAC şi Roman, în România.
Istoria Sisu e una foarte interesantă şi nuanţată, iar noi vom încerca să fim succinţi astăzi, oprindu-se la momentele-cheie, care conturează evoluţia sa interesantă. Producătorul finlandez a fost format în 1931 prin contopirea a două ateliere de coachbuilding private, cu datorii mari la bănci. Atunci băncile le-au dictat celor două ateliere că o unire a forţelor ar putea fi mai raţională. Iar în scurt timp aceleaşi bănci le-au sugerat că ar fi cazul să-şi diversifice producţia. În 1932 erau prezentate deja două versiuni ale unui prim camion, numite S-321 şi S-323, construite pe baza componentelor Volvo.
Producţia a accelerat rapid, iar statul finlandez, care nu producea automobile sau camioane în serii mari până atunci, s-a întrebat dacă nu cumva va pierde mai mult din ratarea taxelor de import a vehiculelor atunci când în ţară se vor produce prea mult maşini. Un studiu rapid a arătat că dacă în ţară se vor produce 500 camioane, statul va pierde 700.000 mărci venit ratat din taxe de import, însă va câştiga alte 17-27 milioane de mărci din impozitele asociate salariilor. Din acest moment statul a putut motiva public de ce susţine Sisu şi i-a oferit fabricii statut de producător strategic.
Foto: Producţia a derivat şi spre autobuze, bazate pe aceleaşi şasiuri de camioane

Asta s-a dovedit util în războiul de 3 luni, adică în iarna anului 1939-1940, când URSS a invadat Finlanda. Fabrica a trecut sub administrare militară, şi-a relocat producţia şi a început a produce inclusiv tehnică militară şi chiar muniţii. Chiar şi după finalul războiului cu URSS, războiul mondial era încă la început, iar statul finlandez a tras concluzii importante din invazia URSS, anunţând că va demara programe cu viziune de decenii înainte pentru înarmarea ţării şi a anunţat că va avea nevoie de mii de camioane. Sisu a anunţat că va construit o nouă fabrică, mai mare, pentru a face faţă cererii. Pentru ca alţi concurenţi de pe piaţă să nu considere că viitoarele comenzi militare vor avantaja camioanele civile Sisu, a fost creată o entitate separată pentru cele civile, Yhteissisu, în timp ce divizia de apărare a început a funcţiona practic exclusiv pentru necesităţile statului, fiind efectiv controlată de acesta. Situaţia a fost păstrată până spre anul 1949.
Foto: Sisu S-22, camion produs în perioada Yhteissisu

Ulterior Sisu, sau SAT cum era numele fabricii, mai exact, a fost lăsat să producă din nou şi camioane civile, venind o perioadă de progres cu influenţe private. Sisu a creat noi modele de camioane civile, în parteneriat cu britanicii de la Leyland, apoi şi cu Mercedes şi Volvo. În anii 1960 au apărut o mulţime camioane, compania a produs şi cadre pentru tramvaie, şi chiar componente pentru locomotive şi vagoane, nemaivorbind de autobuzele menţionate mai sus.
Foto: Vehicul militar creat de Sisu în anul 1965

Tot anii 60, finlandezii importau atât de multă cafea, încât erau cea mai mare piaţă pentru Columbia. Aşa că statul finlandez a încheiat un acord prin care plătea pentru cafeaua importată în camioane Sisu. Iar asta a sporit şi mai mult producţia fabricii, tot cu ajutorul statului, deci, chiar dacă fabrica era una deţinută majoritar de finlandezi privaţi deja. Cel mai mare acţionar era la un moment dat familia şefului fabricii, Tor Nessling, Tor fiind administratorul companiei delegat încă în anul 1931, la fuziunea iniţială.
Foto: Tor Nessling, finlandezul care a condus Sisu timp de aproape 40 de ani

În 1970, Tor s-a pensionat, fiind succedat de Erik Gillberg. Între timp, statul finlandez şi-a mărit din nou cota de acţiuni, întrucât producţia de camioane militare continua tot mai intens. Statul a fost cel care a încheiat un parteneriat cu Saab-Scania şi finanţase astfel un program de concepere a unor camioane noi, modulare, pe platforme mai eficiente în producţie.
Foto: Camion Sisu din Seria M, lansată în 1970

Programul părea să consume prea mulţi bani, însă, aşa că în 1983 statul a concediat şeful fabricii şi a nominalizat un alt manager care să restructureze fabrica. Acesta a eficientizat producţia prin amputarea unor departamente care nu aveau legătură directă, dar totodată a slăbit cooperarea între cele rămase şi către 1993 deciziile lui deveniseră intens criticate. Sisu nu era în cea mai bună formă financiară, însă lansase o mulţime de modele noi. Statul finlandez a recurs la o nouă restructurare şi a devenit acţionar a 99,01% din Sisu.
În 1997, statul a fost de acord cu o privatizare către compania americană Partek, însă doar divizia de camioane. Sisu Defence, divizia de apărare, a fost păstrată în proprietatea statului finlandez. Pentru că e o fabrică strategică. Mai târziu, Sisu Defence a devenit parte din grupul de producţie militară Patria, deţinut de statul finlandez împreună cu cel norvegian.
Producţia de camioane civile Sisu se împotmolise către anul 2002 şi era aproape de dispariţie. Dar un grup de oameni de afaceri finlandezi au cumpărat fabrica în 2004, porniţi de dorinţa de a renaşte gloria acestui producător. Sisu devine, astfel, din nou o structură unitară şi înglobează şi producţia de vehicule militare în aceeaşi entitate. Din 2013 până în prezent, marele şef al Sisu e Timo Korhonen, care este astăzi şi proprietarul a 100% din acţiunile Sisu.
Foto: Timo Korhonen, omul care a salvat Sisu şi o conduce până azi

Deci, în zilele noastre Sisu e din nou în mâini private, iar şeful său e şi proprietarul companiei, fiind unul din cei mai respectaţi manageri din Finlanda. Sisu a lansat modele noi în ultimul deceniu, cel mai cunoscut model civil fiind Sisu Polar, care are până şi versiuni cu propulsie hibridă.
Foto: Sisu Polar, camion civil actual

La nivel militar, însă, producţia e şi mai diversificată, fiind produse atât camioane, cât şi tot soiul de alte vehicule blindate. Multe din ele au fost concepute iniţial la comanda armatei Finlandei, după specificaţii comune cu standardele NATO, şi au fost exportate inclusiv în ţări precum Estonia sau Letonia, nemaivorbind de ţările scandinave.
Foto: Sisu E13TP 8×8, unul din cele mai renumite modele militare ale Sisu

Una e clar, însă, statul finlandez, şi în special armata, dă prioritate camioanelor produse de către fabrica sa strategică. Şi nu o face doar pentru a ţine ocupaţi oamenii din fabrică şi a le genera cerere artificială. O face pentru că nu a redus niciodată bugetul de apărare şi pentru că lecţia învăţată în 1939-1940 i-a făcut să înţeleagă că-n momente cruciale ale istoriei, chiar şi o ţară cu 5 milioane de oameni, are nevoie să fie maxim de autosuficientă, cu un producător de camioane şi muniţii la îndemâna sa. Deci, existenţa Sisu nu e o chestie de povară economică, ci de gândire strategică a ţării, un subiect de securitate naţională. Şi, apropo, Sisu nu generează pierderi pentru statul finlandez, datorită proprietarului şi managerului de azi. Producătorul e în continuare relativ mic, dar chiar şi anul 2021 Sisu l-a încheiat pe profit.
0
5,042
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!