(VIDEO) Aglomeraţie nemaivăzută de trenuri marfare, surprinsă lângă Chişinău, Calea Ferată din Moldova e în plină renaştere

Gara feroviară din Chişinău are câteva poduri de pietoni deasupra liniilor de cale ferată, de unde trecătorii pot admira trenurile pe liniile ce ajung în gară. Până de curând, de acolo nu prea aveai ce vedea, trenurile circulând rar, iar peisajul fiind pustiu. Ei bine, un trecător a surprins ieri o aglomeraţie nemaivăzută de trenuri marfare, toate liniile cu excepţia uneia fiind ocupate de trenuri staţionate temporar sau în mişcare. Priveliştea surprinsă în video, însă, e una simptomatică, întrucât Calea Ferată din Moldova (CFM) a publicat recent şi mai multe informaţii care arată că, după 30 de ani de degradare sau dezvoltări prea modeste, aceasta e într-un plin proces de renaştere acum.

În vara anului trecut, datoriile CFM erau uriaşe, compania de stat fiind la un pas de colaps. CFM avea restanţe la salarii de peste 6 luni pentru angajaţii săi, aceştia protestaseră în repetate rânduri, iar situaţia nu părea să aibă o soluţie, compania părând că se zbate din ultimele forţe. Trenurile circulau rar, unele rute fuseseră suspendate, iar CFM nu reuşea să capteze nici pasageri, nici clienţi pentru trenurile marfare. Atunci guvernul a desemnat şi un nou administrator. La 12 luni distanţă, lucrurile s-au schimbat într-un mod radical.

La 31 mai 2022, CFM a anunţat că a achitat integral toate restanţele la salarii, iar din vara anului trecut salariile curente se achitau fără întârzieri. CFM a explicat că plata restanţelor faţă de angajaţi a fost posibilă datorită creşterii excepţionale a activităţii de transport feroviar, prestată de CFM din acest interval, fapt care a repus din nou CFM pe linie de progres. Mai mult ca atât, CFM a anunţat că din 1 iulie salariile tuturor angajaţilor săi vor fi majorate cu circa 70%.

Tot în luna mai, CFM a lansat reabilitatea liniei de cale ferată spre portul Giurgiuleşti, pe tronsonul Tighina-Basarabeasca-Giurgiuleşti. Odată cu reabilitarea liniei, va creşte capacitatea şi sarcina trenurilor care pot trece pe aici — deci se vor putea transporta garnituri mai mari şi mai grele, iar limita de viteză pentru trenurile de pasageri va creşte pe aici la 90 km/h pentru trenurile de marfă şi la 120 km/h pentru trenurile de pasageri! Despre viteze de 120 km/h la trenuri de pasageri probabil nu s-a auzit niciodată public în istoria modernă a Moldovei.

Şi, recent, CFM a anunţat că pasagerii pot pleca cu trenuri şi spre câteva destinaţii din Europa, cum ar fi Viena, Budapesta, Praga, Varşovia sau Sofia, toate fiind asigurate prin Gara de Nord Bucureşti, în baza unui acord cu partea din România. Astfel, o călătorie până în Viena costă în jur a 100 euro, spre exemplu, fapt care poate fi foarte atractiv pentru cei ce preferau să facă uz de serviciile unor microbuze, pentru a călători mai ieftin în vest.

Aşadar, CFM a intrat într-o perioadă în care trenurile sale muncesc la maxim, aşa cum nu au fost văzute muncind de foarte mult timp. Există explicaţii pentru acest progres nesperat? Desigur, şi ele vin nu doar de la popularizarea trenurilor de către cei de la Zdob şi Zdub, cu renumita lor piesă participantă şi la Eurovision. Parţial lucrurile se explică şi de contextul regional, inclusiv de războiul din Ucraina, care impune vecinii noştri, dar şi companiile autohtone, să aleagă trasee diferite pentru export şi import, iar CFM a fost suficient de flexibilă încât să reacţioneze acestor provocări ale vremurilor şi să asigure că poate furniza serviciile de care e mare nevoie. De asemenea, însăşi scumpirea carburanţilor a determinat scumpirea serviciilor de transport cu camioanele, în această regiune saltul ajungând uneori la cotaţii duble sau triple pentru transportarea unui container pe un camion. În acest context, scara mare la care operează trenurile a devenit un avantaj economic, CFM putând propune companiilor preţuri mai avantajoase pentru transport, în raport cu camioanele, în multe situaţii. Poate există şi alte explicaţii, care determină acest progres, dar e cert că asistăm la o perioadă în care CFM s-a transformat dintr-o întreprindere de start amorfă şi devalizată într-una dinamică, în dezvoltare, pentru că a început a opera adaptându-se continuu la condiţiile de piaţă şi care a început a vorbi despre majorări de salarii, conexiuni noi şi despre trenuri de 120 km/h în Moldova.