Acestea sunt avioanele ZeroAvia, cu propulsie electrică pe bază de hidrogen, concepute de un grup de ingineri din Marea Britanie şi SUA

În ultimul an avioanele cu propulsie electrică au cunoscut un salt imens în evoluţie, primele asemenea avioane trecând cu succes zborurile de test şi dezvoltându-se tot mai mult spre promisiuni de producţie apropiată. Unele companii iau deja şi precomenzi pentru tot soiul de avioane electrice, de la cele private de pasageri, până la cele cargo, dar toate au o problemă: bateriile grele, care taie din sarcina utilă pe care o pot lua la bord, iar astfel utilitatea acestor avioane electrice e foarte limitată. Un grup de ingineri din Marea Britanie şi SUA, însă, spun că adevărata soluţie practică pentru zboruri cu zero emisii e propulsia electrică pe bază de hidrogen.

În cazul avioanelor, greutatea suplimentară e chiar mai sensibilă decât la camioane sau nave, întrucât energia consumată pentru menţinerea în aer e mai mare, iar simpla mărire a bateriilor pentru autonomie mai mare nu funcţionează cu aceeaşi linie a evoluţiei ca în cazul transportului terestru. Conceptul avioanelor ZeroAvia este, în esenţă, foarte apropiat de principiul de funcţionare a automobilelor şi camioanelor cu pile de combustibil.

Astfel, avionul are rezervoare de hidrogen la bord, unde hidrogenul obţinut prin reacţii ce folosesc energie regenerabilă e stocat sub presiune în rezervoare. Pilele produc electricitatea din hidrogen prin reacţie chimică. Iar motoarele electrice ale avionului folosesc, astfel, energia generată direct, în circuit existând şi o baterie mică pentru stabilizarea momentelor de suprasarcină.

Cei care s-ar putea gândi la pericolul de a transporta hidrogen în aer sunt liniştiţi de către ingineri, care declară că rezervoarele de hidrogen au o structură mai rigidă decât cele de benzină, iar asta ar putea servi ca o protecţie suplimentară în cazul unor incidente, făcându-le mai puţin riscante decât cele pe benzină. Pe lângă asta, chiar dacă pereţii mai rigizi le fac mai grele, însăşi hidrogenul e de 14 ori mai uşor decât aerul, nemaivorbind de kerosen, ceea ce înseamnă că per total sistemul de propulsie nu va fi mai greu.

Secretul în a face posibilă această teorie relativ simplă, pe baza unei tehnologii cu principiu cunoscut, e în asigura pile de combustie suficient de puternice, încât să poată furniza un flux de energie suficient de mare pentru propulsia unui avion. Această provocare încă există şi în domeniul maşinilor, unii ingineri soluţionând problema prin dublarea sau mărirea instalaţiilor, alţii prin baterii care să stocheze mai multă energie pentru atenuarea suprasarcinilor. Avioanele ZeroAvia folosesc atât instalaţii dublate, după principiul aviaţiei, cât şi baterii de stocare.

Inginerii nu publică deocamdată foarte multe detalii tehnice despre capacităţile pilelor, sau numărul exact al lor, însă se pare că acestea vor fi câte două pentru fiecare motor. De asemenea, deocamdată nu se menţionează particularităţile de atenuare a suprasarcinilor, însă inginerii spun că primul avion, pe care urmează să-l lanseze în 2024, va avea un sistem de propulsie de 600 kW, adică 815 CP şi va beneficia de o autonomie de 555 km. Acest prim avion va avea între 9 şi 19 locuri.

Apoi, planul echipei de ingineri e să lanseze în 2026 un avion de 40-80 locuri şi 1.850 km autonomie, după care în 2030 avioane de 100-200 locuri şi 2.700 km autonomie, în 2035 avioane de 200 locuri şi 5.550 km, iar către anul 2040 aceştia vor avea avioane de peste 200 de locuri şi peste 9.000 km autonomie!

Poate părea un deziderat prea ambiţios, însă inginerii au trecut deja prin două runde de finanţări din care au acumulat 68 milioane de dolari pentru a definitiva tehnologia, în a doua rundă participând şi mulţi investitori din prima rundă, semn că aceştia au încredere în avioanele cu hidrogen ZeroAvia. Iar de curând o companie din Alaska a comanda 30 de avioane de la ei, iar o companie din Orientul Mijociu i-a şi contractat pentru a le asigura avioane cu zero emisii în zona lor. Aşadar, am putea asista în anii următori şi la o dezvoltare intensă a avioanelor cu propulsie electrică pe bază de hidrogen.