Brabus a făcut lucrurile mai bine ca Mercedes, îmbunătăţind aerodinamica şi autonomia modelului electric EQS

Rolul atelierelor de tuning este, de obicei, să confere mai multă putere motoarelor, mai multă rapiditate maşinilor, sau cel puţin un aspect mai condimentat şi mai personalizat. În cazul unei maşini electrice, însă, unde electromotoarele limitează îmbunătăţirile raţionale de performanţă, iar modificările de design pot deteriora aerodinamica atât de preţioasă, modificările de tuning sunt mult mai limitate. Nu şi pentru Brabus, însă, care a reuşit nu doar să-i redea un aspect mai condimentat modelului electric EQS, ci şi să-i îmbunătăţească performanţa, mărindu-i totodată autonomia. Deci, efectiv, a făcut lucrurile mai bine decât cei de la Mercedes.

Cei de la Brabus au perfecţionat, astfel, formele maşinii în tunelul aerodinamic şi s-au asigurat că modificările pe care le-au aplicat ei pentru efectul vizual al maşinii nu doar că nu vor deteriora aerodinamica iniţială, ci o vor îmbunătăţi. Şi asta chiar dacă s-au folosit jante de 22 de ţoli, monobloc. Designul acestora, dar şi coborârea cu câţiva milimetri a suspensiei, au jucat un rol important.

Pe lângă asta, cei de la Brabus au observat un efect de elevare aerodinamică a părţii frontale la viteze mari, deci efectiv maşina din uzină are o formă ce determină curenţii de aer ce trec în partea inferioară din faţa maşinii să ridice un pic puntea faţă. Cei de la Brabus au aplicat modificările necesare şi au reuşit să reducă la zero acest efect nedorit pentru manevrabilitatea la viteză înaltă şi pentru rezistenţă. E curios însă că Brabus menţionează despre această scăpare a celor de la Mercedes, dar şi că producătorul german a admis-o, deşi a pus atât accent în comunicare pe aerodinamica bună, de 0,20, pe care a vrut s-o asigure maşinii sale electrice.

Mai mult ca atât, Brabus a făcut modificări similare şi la puntea posterioară, unde există întotdeauna un pic efect de ridicare, în funcţie de forma posteriorului. Şi acest efect cei de la Brabus au reuşit să-l reducă cu 40%.

Toate astea le-au permis celor de la Brabus să îmbunătăţească aerodinamica maşinii electrice cu 7,2%. Poate părea o cifră mică, însă e, de fapt, uriaşă în materie de aerodinamică. Brabus nu anunţă coeficientul final, pentru a nu-i discredita prea mult pe cei de la Mercedes, probabil, însă un calcul al coeficientului standard de 0,20, îmbunătăţit cu 7,2%, ar însemna un coeficient final un pic sub 0,19, ceea ce ar fi un record pentru un model de producţie.

Mai mult ca atât, efectul acestor îmbunătăţiri va fi simţit şi în autonomie, zic cei de la Brabus, mai ales pentru cei ce vor circula la viteze de autostrăzi. Aceştia vor beneficia de 7% mai multă autonomie. Iar luând în considerare că în Germania versiunea cu cea mai mare baterie a lui EQS pretinde 783 km autonomie (simţitor mai mică în viaţa reală, însă, omologată la sub 600 km în SUA), asta ar însemna un surplus de 54,8 km în distanţă, câştigaţi de cei de la Brabus. Chiar dacă am presupune efectul doar la viteze de autostrăzi, unde consumul ar fi mai mare, oricum un minim de 25 km în autonomie, tot au fost asiguraţi de către cei de la Brabus.