Istoria neştiută a lui Fiat 125p Kombi 4x4, construit cândva de polonezi cu punţi de Niva

La prima vedere, multora dintre noi maşina asta ar putea să ne amintească de Lada 2102, pentru că vorbim tot de un break, pentru că vom recunoaşte aceleaşi uşi şi mânere pe lateral, şi pentru că, în esenţă cele două maşini sunt derivate din aceeaşi platformă tehnică. Totuşi, până la maşina despre care vorbim azi, a fost o cale mai lungă şi mai întortocheată, iar acest experiment neaoş a rămas a fi doar o încercare fără ecou în producţie, motiv din care a rămas şi necunoscut.

Aşadar, italienii de la Fiat au lansat în anul 1966, modelul Fiat 124, cel care a fost licenţiat mai apoi şi sub formă de Lada 2101. Maşina italiană a câştigat la finele anului 1966 premiul de Maşină a Anului 1967 în Europa, iar producţia sub formă de Lada 2101 a început în 1970. Însă la doar 1 an distanţă, în 1967, italienii au lansat şi modelul Fiat 125, care era bazat pe aceeaşi platformă tehnică, dar ampatamentul era cu 8 cm mai mare, iar lungimea totală — cu 20 cm mai mare. Pe lângă asta, Fiat 125 avea şi faruri duble în faţă, care ne pot aminti cu siguranţă de modelul Lada 2103/1500 de mai târziu.

Foto: Fiat 125, model lansat în 1967 în Italia

Elementul special, cu care se făcuse remarcat Fiat 125 era combinarea sportivităţii cu practicismul unui sedan de familie. Acum asta pare un atribut propriu tuturor, însă în 1967 era o noutate. Pentru asta, italienii au montat doar un motor puternic, de 1.608 cm cubi, care scotea 90 CP. Ca greutatea sa se puţin peste o tonă, Fiat 125 se simţea cât se poate de dinamic. Maşina avea un alternator puternic, ceea ce o făcea capabilă să aibă mai multe componente consumatoare de electricitate la bord. Iar motorul avea fie un carburator Weber, fie unul Solex şi-şi trimitea puterea punţii spate. Iar în 1968 a urmat şi o versiune 125S, a cărei motor livra 100 CP.

Foto: Fiat 125 italian

E interesant, însă, că din primul an de lansare, din 1967, Fiat a licenţiat producţia lui 125 în Polonia, printr-un acord cu producătorul de stat FSO. Totuşi, deşi modelul polonez a păstrat caroseria şi designul lui 125, gama de motoare a fost preluată de la Fiat 124, incluzând şi motorul de 1,3 litri, dar şi 1,5 litri. Maşina era simplificată la suspensie, având mai puţine braţe de stabilizare şi folosind foi de arcuri la suspensia spate. Pentru a distinge modelul polonez simplificat de cel italian, acesta a fost numit 125p, iar acest model a fost primul produs pe bază de licenţă Fiat la fabrica FSO. Producţia a început în noiembrie 1967, dar până la această dată pregătirile pentru reutilarea uzinei au decurs timp de doi ani. Italienii au fost cei care le-au indicat exact tipurile de strunguri şi utilaje, şi i-au asistat pe polonezi cu întreaga linie de asamblare, cam în maniera în care au făcut-o şi la VAZ în aceeaşi perioadă. E curios şi faptul că ulterior şi marca a fost numită Polski Fiat, adică Fiat-ul polonez, pentru a distinge şi mai mult originea.

Foto: Polski Fiat 125p, în caroserie sedan

E interesant că Fiat 125 italian nu a avut o versiune break, însă cel polonez s-a pricopsit cu una, în anul 1972. Doar partea spate a caroseriei se deosebea, bancheta spate era mai plată şi putea fi rabatată, iar sarcina utilă crescuse la 450 kg. Pentru a asigura sarcina sporită, suspensia spate a fost ranforsată. Maşina era cu 65 kg mai grea decât sedanul, ceea ce o făcea cu 2 secunde mai lentă în accelerarea până la 100 km/h, ajungând la 22 secunde pentru versiunea cu motor de 1,5 litri. Maşina a primit numele de Polski Fiat 125p Kombi şi a fost livrată la început doar organizaţiilor speciale şi în rol de ambulanţă, dar apoi a fost disponibilă şi în vânzare liberă.

Apropo, Lada 2102, adică break-ul similar sovietic, a fost lansat un pic mai devreme, în 1971, şi a avut un design identic cu break-ul italian bazat pe Fiat 124, numit Fiat 124 Familiare. Tocmai pentru că exista un break 124, italienii au considerat atunci că un 125 mai sportiv în formă de break nu are sens. Polonezii, însă, pentru că produceau doar 125 mai mare, l-au transformat ei în brak şi au trebuit să improvizeze un pic la designul spate, care e mai puţin armonios decât la 124 Familiare sau Lada 2102.

Foto: Polski Fiat 125p Kombi, de serie

Ei bine, polonezii au produs câţiva ani buni modelul şi l-au tot modernizat, experimentând şi cu variaţii de caroserii, precum pick-up sau chiar o versiune long, cu ampatament mărit. În 1977, însă, au creat şi protagonistul despre care vorbim azi — Polski Fiat 125p Kombi 4x4. În acel an 1977 se lansase Lada Niva, care devenise o adevărată senzaţie. Era primul model nelicenţiat de la cineva al celor de la VAZ, avea caroserie autoportantă, fără cadru dur, şi totodată avea capacităţi de trecere fenomenală. Într-o lume în care offroader-ele erau încă mari şi grele, maşina asta chiar era inovativă, aşa că şi polonezii au fost impresionaţi de ea şi s-au gândit să experimenteze.

Foto: Polski Fiat 125p Kombi 4x4

Au luat la bază un Kombi cu motor de 1,5 litri şi 75 CP, pe care l-au cuplat cu o cutie de viteze de Niva, iar întreg trenul de rulare de la cutie de viteze până la roţi era de Niva, adică inclusiv sistemul 4x4 şi suspensia faţă. Pentru suspensia spate, polonezii au decis să păstreze puntea pe foi de arcuri de la 125p, cu adaptările necesare. Esenţa era ca roţile şi tracţiunea Nivei să poată fi puse pe Fiat 125p. Şi s-a reuşit, construindu-se câteva prototipuri.

Inginerii au demarat teste de viaţă reală cu acest model, dar caroseria mult mai grea, făcea ca motorul să se supraîncălzească des în offroad din cauza sarcinilor. Iar caroseria dădea semne de rigiditate torsională prea slabă în condiţii de offroad şi ar fi avut nevoie de modificări constructive ample pentru a fi pusă în serie. Şi, în fine, după prezentări publice a ideii şi a posibilităţii unui asemenea model viitor, cei din Polonia au întâmpinat şi refuzul celor de la VAZ de a-i asista în dezvoltarea modelului sau în a livra componente, precum puntea faţă şi componentele tracţiunii integrale, aşa că polonezii au înţeles că nu se vor putea baza pe sovietici şi modelul n-a mai ajuns în producţie.

Nu se ştie soarta tuturor prototipurilor construite, dar unul din ele se păstrează în prezent la muzeul tehnicii din Varşovia.