(VIDEO) O echipă de ingineri din Suedia dezvoltă tehnologia navigaţiei cu vânt, fără diesel sau baterii electrice, pentru transportatoarele de containere

Industria transporturilor marmite e una din cele mai poluante din lume, fiind responsabilă de 3% din emisiile globale, sau 940 milioane de tone de CO2 anual, fără a lua în calcul suflurile emise la arderea dieselului naval. Chiar dacă atunci când o navă transportă 23 mii de containere, emisiile şi consumul per unitate par foarte eficiente, la nivel global industria are o mare problemă a emisiilor, iar în ultimii ani diverse echipe de ingineri au creat soluţii actuale sau viitoare, care să reducă aceste emisii. Mai multe motoare navale noi au capacitatea de a opera atât pe diesel, cât şi pe gaz natural lichefiat. Se depun eforturi de a crea amoniac produs sustenabil, ce ar putea fi folosit drept combustibil cu emisii minime. Şi, desigur, există deja şi nave cu propulsie pur electrică, unele din ele chiar autonome, precum Yara Birkeland, produsă în România, apoi echipată cu tehnologie în Norvegia. Dar o echipă de ingineri din Suedia dezvoltă o navă transportatoare de containere, numită Oceanbird, care vrea să fie cea mai ecologică dintre toate, cu emisii reduse până aproape la zero. Soluţia e în vânt!

Da, unii dintre noi cu siguranţă am şi zis deja — păi, vântul şi velele au fost cele care au mişcat corăbiile pe mările şi oceanele lumii mii de ani la rând! Aşa e, se pare că soluţia perfectă pentru zero emisii era deja demult inventată şi după tot progresul de motoare uriaşe şi baterii, ajungem la ideea că strămoşii noştri n-au fost chiar atât de înapoiaţi în unele tehnologii pe care ajunseseră să le posede cu multă înţelepciune. Dar, fireşte, în lumea actuală inginerii suedezi n-ar putea propune doar să punem catarge şi pânze pe transportatoarele uriaşe de containere, de 400 metri lungime, care navighează azi pe oceanele lumii. Aceştia au adăugat şi ingrediente moderne reţetei milenare din navigaţie.

Foto: O corabie din trecut, care folosea pânzele şi forţa vântului pentru a naviga

În primul rând, trebuie să menţionăm că primul model de navă, pe care suedezii îl dezvoltă şi care va începe să navigheze în anul 2026, pentru că are şi un prim contract garantat, măsoară 200 metri lungime. Asta înseamnă jumătate din dimensiunile celor mai mare transportatoare de containere actuale, dar totodată înseamnă o navă foarte mare, cu capacitate teoretică de circa 7-10 mii de containere. Pentru primul model de navă, e o scară mare şi curajoasă. Iar acest prim model va transporta automobile la bord, nu containere, inginerii proiectând o capacitate de 7.000 de maşini. Din nou, vorbind de nave transportatoare de maşini, această primă navă va fi cu siguranţă printre cele mai mari din lume, or, spre exemplu nava Felicity Ace, care a luat foc şi s-a scufundat la începutul acestui an, avea circa 4.000 maşini la bord.

Simplu vorbind, nava va fi propulsată de vânt, exact ca în trecut. Doar că ea nu va avea catarge şi vele, ci 8 structuri metalice, grupate 4 unităţi active a câte 2 structuri. Marinarii de demult ştiau să folosească vânturile din diferite direcţii pentru a-şi asigura mişcarea în direcţia dorită, chiar dacă vântul nu sufla neapărat direct din spate. Şi acelaşi lucru va putea să-l facă într-un mod şi mai eficient şi noua navă suedeză.

Fiecare din cele 4 unităţi, are 2 structuri de formă asemănătoare, una mai mică şi alta mai mare. Acestea amintesc mai degrabă de forma aripilor de avion, decât de o velă clasică de navă, iar asta pentru că ele vor folosi principiile aerodinamicii de avion. Fiecare din cele 4 grupuri va putea lua configuraţii diferite, amplificând sau reducând forţele aerului din jur, funcţionând uneori după principiul flapsurilor şi a rezistenţei aerodinamice directe şi alteori folosind doar proprietatea fizică a unei asemenea forme de aripă, când linia curburii pe o parte e mai scurtă decât pe cealaltă parte, iar curenţii de aer care trec prin ambele părţi, din cauza acestei diferenţe, creează presiune în direcţia dorită.

Foto: Forma structurilor responsabile de propulsia cu vânt de pe nava Oceanbird

Practic, nava asta a preluat tot ce a învăţat omenirea din aeronautică şi aerodinamică şi a implementat în domeniul maritim, reuşind astfel să asigure folosirea mai eficientă a forţei vânturilor din jurul său. Nava îşi poate înclina toate aceste catarge active, dacă le putem numi aşa, pentru a putea trecere pe sub poduri de înălţime redusă. Iar prin softurile de gestionare a acestui sistem, catargele vor lua în mod automatizat întotdeauna cea mai eficientă formă, pentru a asigura deplasarea navei în direcţia dorită.

Şi acum, fireşte, am putea să ne întrebăm cât de lent va merge o asemenea navă de 200 metri lungime pe oceanele mării, fiind propulsată de vânt? În contextul actual al reducerii vitezei multor nave şi al coşmarului logistic din transporturile maritime, s-ar părea că omenirea e gata să accepte şi viteze mai mici, dar nu va fi cazul. Testele inginerilor suedezi au arătat că nava de 200 de metri va putea traversa Atlanticul în 12 zile. În timpurile când transportatoarele de containere mergeau la viteză mai rapidă, acestea treceau oceanul în 8-12 zile. Acum, timpii sunt de 10-20 de zile. Deci, nava propulsată de vânt e cât se poate de apropiată de cele diesel, în viteză şi timpii de navigare în viaţa reală.

Cum îşi va asigura nava electricitatea necesară la bord şi cum va naviga în porturi şi spaţii înguste? În regim normal, nava va avea generatoare silenţioase, acţionate de la fluxul de apă şi, fireşte, vor exista baterii stabilizatoare. Pentru manevrarea în porturi şi pentru generare de electricitate în regim de urgenţă, există motoare diesel mici, dar acestea vor fi pornite doar în proximitatea porturilor şi în situaţii excepţionale. În rest, nava va folosi doar energia disponibilă în mod natural în jurul său în ocean. Iar un efect benefic al acestui tip de propulsie va fi lipsa gălăgiei produse de navele diesel, gălăgie transmisă subacvatic, care deranjează viaţa oceanelor. Această navă suedeză va trece în linişte absolută pe oceanele lumii, fără a perturba viaţa din jurul său. Genial de simplu, deci, cu o soluţie care era întotdeauna aici, lângă noi!