Aceasta e MS Richard With, nava de croazieră din Norvegia care are un sistem de propulsie hibridă, după principiul maşinilor

În ultimii ani, industria transporturilor maritime şi a construcţiilor navale anunţă tot mai des soluţii noi de propulsie a navelor, în încercarea de a minimiza sau exclude emisiile CO2 şi de a reduce substanţial noxele rezultate de la combustia dieselului naval obişnuit. Convertirea la propulsie bivalentă care foloseşte şi gaz natural lichefiat e populară, se discută despre implementarea amoniacului drept combustibil, iar pe lângă asta, şi navele cu propulsie electrică, cu baterii, îşi fac simţită prezenţa. Doar că acestea din urmă sunt nevoite să poarte baterii mari după ele, ceea ce le limitează deocamdată la dimensiuni mai mici ale navei şi la scopuri mai limitate, precum feriboturi, iahturi mai mici, nave turistice de distanţe mici sau transportatoare de containere de dimensiuni medii. În Norvegia, însă, există o companie deţinătoare de nave de croazieră, care e convinsă că efectele majore practice pot fi obţinute prin soluţii mult mai simple, aplicate deja în lumea auto — propulsia hibridă.

Compania deţinătoare de navă e Hurtigruten, iar nava despre care vorbim azi e MS Richard With. Partea curioasă e că nava nu e una nouă, fiind fabricată în 1993, însă a trecut acum printr-o reconfigurare totală a sistemului de propulsie. Anterior, ea avea două motoare diesel în 4 timpi, şi atât. Acum, nava dispune de un întreg sistem de propulsie diesel-hibrid.

Astfel, nava a primit şi două motoare diesel noi, de fabricaţie norvegiană, iar alături de ele sunt ataşate şi electromotoare masive, capabile să susţină propulsia elicelor. Toate componente de transmisie a propulsiei către elicele din apă, dar şi elicele propriu-zise, sunt absolut noi. S-au schimbat şi mai multe componente metalice inferioare, pentru o hidrodinamică mai bună, cu un consum mai mic şi rezistenţă scăzută.

Motoarele electrice sunt alimentate din două seturi mari de baterii, a câte 1.120 kWh fiecare. Astfel, exact ca într-o Toyota Prius, spre exemplu, nava poate fi propulsată fie în tandem de motoarele diesel şi electromotoare, fie doar de propulsoarele diesel, fie doar de electromotoare. Există şi un sistem similar de management al sistemului de propulsie, care decide sarcinile pentru fiecare component, dar esenţa e ca mai ales în momentele de consum mai mare, forţa necesară să fie atenuată prin energia din baterii, iar astfel consumul total şi emisiile medii să fie mai mici.

Mai mult ca atât, MS Richard With a primit şi sistem de tratare cu AdBlue a motoarelor sale, cu filtru de particule. Odată cu acest sistem, emisiile NOx s-au redus cu 80%, iar emisiile CO2 — cu 25%. Astfel, cu costuri mai mici şi folosind nava deja construită, norvegienii au putut aduce un impact notabil în emisiile navei lor, fără a casa nava veche şi fără a investi costul total al unei nave noi. Este cea de-a treia navă hibrid din gama norvegienilor de la Hurtigrutten, după ce tot ei au fost primii din lume care au aplicat un sistem de propulsie hibridă cu baterii pe prima lor navă, MS Roald Amundsen.

Nava MS Richard With, care a primit acum sistemul cu propulsie hibridă, va opera în croaziere prin regiuni nordice pitoreşti, având capacitatea de a adăposti 590 de persoane la bord, în condiţii luxoase.