Ingineria curioasă a lui Nysa 522, dubiţa cu motor de Pobeda M20, produsă în Polonia de cândva

Dubiţele din fostul bloc estic aveau adeseori istorii extraordinar de curioase, iar ingineria acestora e adeseori diferită de ceea ce am putea intui în zilele noastre. Germania de Est avea Barkas B1000, Cehoslovacia avea Skoda 1203, România avea TV-urile sale, iar Polonia avea dubiţele Nysa. Mulţi dintre noi vor recunoaşte formele acestor modele, pentru că se prea poate să le fi văzut adeseori pe străzi în anii de demult şi aproape niciodată să nu ne fi întrebat de unde vin ele şi ce substrat tehnic au. Ei bine, azi vrem să vorbim despre aceste dubiţe curioase, în mod special de versiunea cea mai desăvârşită şi longevivă a lor, Nysa 522.

Numele Nysa vine de la un oraş din Polonia, poziţionat în sud-vest, foarte aproape de hotarul cu Cehoslovacia din acei ani şi Cehia de azi. Fabrica ce urma să producă dubiţele a fost fondată în 1952, pe baza alteia, specializată în produse din oţel. La început, fabrica a asamblat versiuni adaptate de camioane sovietice şi experimenta cu caroserii în formă de dubiţe pe aceleaşi şasiuri. Dar, în 1953 devenise clar că e nevoie de dubiţe în segmentul de până la 1.000 kg sarcină utilă, dubiţe care nu se produceau în Polonia pe atunci. Aşadar, ideea lui Nysa a apărut cam simultan, ba poate chiar un pic mai înainte decât Barkas-ul din Germania de Est. Decizia de a-l dezvolta, însă, a fost luată abia în 1956. Două echipe fuseseră puse să dezvolte proiecte competitive, una din Nysa şi alta din Varşovia, de la producătorul FSO, or, se convenise că noul model ar trebuie să folosească motoare FSO pentru a grăbi producţia.

Foto: Nysa N57

Proiectul din Varşovia a fost considerat complex şi cu prea multe vulnerabilităţi tehnice, cel din Nysa învingând, iar în 1957 fiind produse primele prototipuri cu numele N57. Motorul pe benzină, pus pe aceste dubiţe, venea într-adevăr de la FSO, doar că acesta era, de fapt, motorul de pe Pobeda M20, o maşină sovietică pe care esticii o licenţiaseră pentru producţie locală în Polonia, la FSO. Aşa că Nysa avea un motor de Pobeda, de 2.120 cm cubi, cu 4 cilindri în linie, care dezvolta 50 CP. Cutia de viteze cu 3 trepte venea de pe aceeaşi Pobeda, dar avea ambreiajul ranforsat. Doar trepte 2 şi 3 erau sincronizate. Chiar şi suspensia spate fusese preluată de acolo, cu foi arcuri mai puternice, la fel ca şi o mare parte a suspensie faţă. Deci, aproape că putem spune că Nysa N57 era o Pobeda M20 transformată în dubiţă, cu o sarcină utilă de 750 kg.

Foto: Nysa N58

În 1958 şi 1959 au urmat versiuni perfecţionate, numite după ani, N58 şi N59. Sarcina utilă crescuse la 800 kg, s-au făcut ranforsări de suspensie. În 1960 au apărut mai mutle variaţii de dimensiuni, pentru transport pasageri şi marfă, numite N60, iar versiunea din 1961, N61, primise şi o versiune pentru filmări, creată special pentru ministerul culturii din Polonia. Anul 1962 nu a avut o versiune proprie, iar în 1963 a mai apărut o ipostază modernizată, numită N63. La această versiune motorul primise valve în partea superioară a chiulasei, şi-şi crescuse puterea la 70 CP, ceea ce a schimbat substanţial dinamica maşinii. Producţia anuală însă, se cifra la maxim 3.000 unităţi anual.

Foto: Nysa N61

Abia în 1964 s-a trecut la modele mai longevive, cu numele 501, care cuprindeau toate versiunile produse anterior, dar cu un design împrospătat. Apăruseră şi versiuni mai alungite, dar sarcina totală tot era încă relativ modestă în comparaţie cu dimensiunile maşinii. Din această cauză, s-a decis crearea unui model modernizat semnificativ, care ar fi înlăturat neajunsurile observate până atunci, iar acel model a fost Nysa 522, modelul despre care vorbim azi, apărut în 1968.

Foto. Nysa 522

Maşina primise un design frontal absolut nou, cu o capotă scurtă, cu ajutorul căreia compartimentul motor putea fi accesat mult mai uşor. Această capotă era concepută în acest mod şi din considerente de siguranţă, inginerii polonezi având deja studii şi chiar teste de impact cu dubiţa lor. Motorul, însă, rămăsese acelaşi, tot de la Pobeda M20, tot de 70 CP. Abia ulterior s-a decis folosirea unui motor diesel Andoria ca alternativă, iar fanii modelelor Aro din România ar putea avea un deja-vu, pentru că acelaşi motor a fost folosit şi pe Aro 244.

Dubiţa poloneză primise şi o cutie de viteze cu 4 trepte. Suspensia spate fusese din nou ranforsată şi perfecţionată, iar pe puntea faţă se optase pentru păstrarea şi mărirea braţelor unei suspensii cu dublu braţ, considerată şi azi drept o construcţie foarte avansată pentru puntea faţă. Asta trebuia să-i permită dubiţei mai mari să stăpânească relativ bine virajele, necăutând la păstrarea foilor de arcuri şi puntea spate.

Interiorul lui Nysa 522 fuse modernizat la fel de mult ca exterior, primind şi centuri de siguranţă, drept dovadă a preocupării de acest aspect din partea polonezilor. Apropo, Nysa 522 e mai cunoscută în versiunea sa cu acoperiş mai înalt, dar exista şi versiunea 521, cu acoperiş mai coborât.

Foto: Nysa 521, versiunea cu acoperiş mai puţin înalt faţă de 522

Accesul în interior se putea face acum şi printr-o uşă glisantă — o raritate pentru un model produs în est. În general, în anul 1969, când aceste dubiţe intraseră în producţie, Nysa 522 era un model de dubiţă admirabil de modern, chiar dacă polonezii păstraseră un substrat tehnic deja învechit, de la un autoturism sovietic de două decenii. Aceştia au perfecţionat lucrurile atât de mult şi le-au derivat cu propria pricepere, încât au adus totul la o integrare mecanică decentă, care era competitivă în lumea dubiţelor.

Foto: Uşă laterală glisantă pe Nysa 521/522

De fapt, odată cu apariţia lui Nysa 522, fabrica a intrat pe un făgaş de dezvoltare nemaivăzută până atunci. Exporturile au crescut într-un tempo intens, printre principalele pieţe fiind România, Ungaria, Cehoslovacia, URSS, Turcia, Finlanda, Norvegia, dar şi ţări mai îndepărtate, precum Cuba, Vietnam. Producţia anuală crescuse de la 3.000 exemplare la 18.200 exemplare în 1978, 74% din dubiţe fiind exportate.

Nysa crease chiar în 1973 şi un exemplar inscripţionat cu emblema Coca Cola, ţintind să vândă şi în ţările din occident.

Modelul a fost fără îndoială un succes şi a devenit un simbol al perioadei, asociat atât cu lucrurile frumoase, în filmele perioadei şi amintirile multora din cei care erau tineri pe atunci, cât şi cu cele mai puţin frumoase, poliţia poloneză folosind aceste maşini în scopuri nu tocmai lăudabile în acea perioadă.

În anii 80, producţia a scăzut şi mulţi dintre noi vor fi impresionaţi să afle că producţia lui Nysa 522 a durat tocmai până în 1994, la 3 ani după destrămarea URSS, maşina având şi atunci acelaşi motor de Pobeda sub capotă, fabricat în Varşovia!