Ingineria vehiculelor blindate militare Saur 2 din România şi amânarea continuă a TBT 8x8 Saur 3

10 Septembrie 2022, 17:16
Redacţia PiataAuto.md
Articolul nostru de acum o săptămână, despre ingineria tancului românesc TR-85-M1 şi a stării actuale a Romarm a trezit un interes uriaş, cu un val de reacţii din partea publicului. Nu şi din partea Romarm, însă, care aşa şi nu a revenit cu vreun comentariu din cele solicitate de noi. Am decis să avansăm spre un nou subiect, şi mai dureros pentru industrie, de fapt, al transportoarelor blindate Saur 2 şi TBT Saur 3. Şi am depus din nou, eforturi pe parcursul întregii săptămâni de a contacta responsabilii de la Romarm şi de a afla informaţii oficiale pe acest subiect. Am contactat şi uzina Automecanica Moreni, cea care e responsabilă de producţia transportoarelor blindate, dar şi Romarm. Dacă cei de la Automecanica Moreni ne-au răspuns amabil că ne-ar oferi cu plăcere informaţii, dar nu sunt mandataţi să o facă direct, ci doar prin Romarm, atunci cei de la Romarm ne-au tot direcţionat la noi numere de telefoane pe interior, apoi ni s-a spus că se poate solicita informaţii doar în scris. Le-am scris lista de întrebări la 6 septembrie, iar până azi încă nu am primit vreun răspuns şi nicio informaţie oficială. Subiectul, însă, e unul prea important şi interesant pentru a aştepta birocraţia să se mişte, aşa că îl vom descoase azi, iar dacă Romarm va binevoi să răspundă cu informaţii, vom reveni cu completări.
De ce scriem despre Saur 2 şi Saur 3? Pentru că România are o tradiţie lungă în industria sa de apărare de producere a transportatoarelor blindate, iar în cazul lui Saur 2 vorbim de un model mai modern, proiectat, în timp ce Saur 3 e un succesor anunţat acum circa 10 ani, care s-a tot perindat prin amânări. Şi din păcate lipsa atenţie şi de presiune publică, a făcut ca la capitolul de activităţi curente a uzinei Automecanica Moreni astăzi să figureze de sudură, debitări laser, vopsire şi chiar transport cu camioane, dar nu şi producţie industrială de vehicule militare.
Foto: Unul din proiectele nematerializate în ultimii ani

Automecanica Moreni a fost înfiinţată în 1968, numită prescurtat IAM, specializarea sa fiind din start fabricarea de vehicule blindate militare, pe roţi. România deţinea încă din 1962 documentaţia necesară pentru producţia locală a transport a TBT-ului (transportator blindat de trupe) sovietic BTR-60. Însă producţia acelei versiuni nu a avut loc, către anul 1970, obţinându-se licenţa pentru versiunea modernizată BTR-60PB. Anume această versiune, uşor modernizată de inginerii români, a şi devenit primul model fabricat la Moreni, cu numele TAB-71. Avea o turelă îmbunătăţită şi era propulsat de motoare pe benzină mai puternice. Până în 1990, s-au construit peste 2.070 exemplare, inclusiv în versiuni modernizate şi îmbunătăţite. Numele TAB, apropo, se descifrează ca transportor amfibiu blindat, iar cifra indică anul lansării în producţie, 1971.
Foto: TAB-71

În 1977 a apărut şi modelul TAB-77, care era un succesor al lui TAB-71. Drept referinţă s-a luat modelul sovietic BTR-70, dar de această dată deosebirile ar fi fost mai consistente în construcţie. Mai mult ca atât, România a fabricat şi BTR-70 cu denumire sovietică sub licenţă, pentru exportul în Germania de Est. TAB-77 era prezentat şi mai e prezentat şi azi în arhivele istorice ca un produs românesc, mai ales că şi armele de pe el erau fabricate local, iar cele două motoare cu care era dotat erau diesel, de origine Saviem, a câte 132 CP fiecare. Consumul TBT-ului era relativ mai mic faţă de motoarele pe benzină anterioare şi se cifra la circa 40-50 litri/100 km pe asfalt şi 100-110 litri/100 km în teren. TAB-77 a fost cu siguranţă un vehicul mai modern, mai capabil şi mai raţional din punct de vedere al tacticii militare. Armata României a fost clientul principal, dar au existat şi vehicule exportate în alte ţări. Chiar şi după anul 1989, aceste vehicule au fost utilizate în Afganistan, de exemplu, unde s-au dovedit a fi viabile, dar vulnerabile la anumite tipuri de muniţii improvizate.
Foto: TAB-77, utilizat în Afganistan

În paralel, în anul 1979, România a lansat şi un TBT în formulă 4x4, mai uşor faţă de cele 8x8. Îi spunea TABC-79 şi era dotat tot cu un motor Saviem. Şi acest vehicul mai e şi în prezent în dotarea armatei române.
Foto: TABC-79

În 1988, Automecanica Moreni a revenit la ideea fabricării unui model de transportor sovietic, pe baza unei licenţe complete. E vorba de B33 Zimbru, bazat pe modelul BTR-80. De această dată, însă, motorul a fost unul românesc, proiectat de la zero de inginerii din România pentru camioanele DAC. E un propulsor diesel cu numele de cod 1240-V8-DT la camioane şi 1240-V8-DTS în versiune adaptată ulterior. Pe camioanele româneşti, acest propulsor dezvolta 320 CP, apoi 360 CP, apoi chiar 410 CP. Pe vehiculul militar, el livra 280 CP. Datorită noului motor şi a unui rezervor de 300 litri, B33 Zimbru avea o autonomie de până la 700 km. TBT-ul mai e şi azi în dotarea armatei din România şi a fost produs până în anul 2000 la Automecanica Moreni.
Foto: B33 Zimbru

După 1989, uzina din Moreni a încerca să dezvolte vehicule cu alţi parteneri şi tocmai aşa a apărut RN-94, un TBT cu formulă 6x6, dezvoltat de compania turcească Nurol Machinery şi Automecanica Moreni. De această dată s-a optat pentru un motor de origine Cummins. Din păcate, informaţiile publice arată că România nu a cumpărat nici un asemenea vehicul, 5 fiind livrate în Turcia şi altele 9 în Bangladesh.
Foto: RN-94

Cei din Moreni au continuat să proiecteze, însă, în speranţa că vehiculele exploatate în armată vor avea nevoie de înlocuiri. În 2006 a fost prezentat Saur I, proiect dezvoltat cu numele de cod Zimbru 2006, ca o continuare a lui R33 Zimbru. Pentru că IAM nu se mai putea bizui pe un eventual motor românesc produs la Braşov, au optat pentru unul de putere similară, la 275 CP, de la Cummins. Vehiculul românesc era mai rapid decât cele produse anterior, atingând până a 100 km/h, şi oferea o autonomie similară de până la 700 km. Armata României, însă, nu a comandat niciun exemplar Saur I, comandând, în schimb, în 2007, 31 exemplare de TBT-uri Piranha III de la Mowag, Elveţia.
Foto: Saur 1

În anul 2008, Automecanica Moreni a dezvăluit Saur 2, o versiune îmbunătăţită a lui Saur 1. Saur 2 beneficiase se armament mult mai modern, la standarde NATO, inclusiv la nivelul camerelor şi senzorilor. Şi gradul de blindaj a fost certificat STANAG-4569, iar testele şi simulările au arătat un nivel de protecţie al echipajului dintre cele mai bune din lume din acest segment de TBT-uri.
Foto: Saur 2

Fiind în continuare un vehicul 8x8, Saur 2 a primit un nou motor, de origine MAN, cuplat la o cutie automată Allison. Motorul livra 326 CP şi asigura o viteză de până la 100 km/h şi 700 km autonomie. Ulterior, a fost menţionată şi o versiune de 360 CP, dar Romarm mai păstrează şi azi în oferta sa curentă specificaţii tehnice care indică o putere de 20,3 CP per tonă, iar la 16 tone greutate, rezultă o putere de 325-326 CP.
Din păcate, nici Saur 2 nu a fost onorat cu comenzi din partea armatei Române. În 2013 vehiculul era testat de armată şi se vorbea de posibilitatea plasării a 50 de comenzi. Dar aceste comenzi nu s-au materializat, iar în informaţiile disponibile public, în lista de vehicule militare ale armatei române nu figurează nici azi măcar un singur Saur 2 operaţional. În februarie 2020 se discuta despre posibilitatea ca România să livreze Saur 2 către Egipt, în cadrul unor acorduri de intenţie. De atunci, însă, această informaţia nu a mai avut continuitate. În schimb, între timp în lista de vehicule blindate din dotarea armatei române s-au adăugat 68 de unităţi Piranha V de la Mowag.
Foto: Saur 2

Despre Saur 3 aproape că e de prisos să mai vorbim, întrucât acest model nou de TBT, proiectat la Moreni, nici măcar n-a ajuns la o fază preliminară de producţie, deşi au fost semnate încă în 2011 şi apoi 2016 programul naţional de transportor blindat 8x8 pentru Armata Română şi ordonanţe de guvern care să avanseze proiectarea.
Foto: Saur 3, în schiţe grafice

Teoretic, vehiculul trebuia să fie unul mai mare, cântărind circa 19-20 tone în loc de 16, dar ar fi beneficiat de un motor de origine MTU, de 420 CP. Ar fi atins 100 km/h şi ar fi avut o autonomie de 650 km. Partea de blindaj şi armament urma a fi îmbunătăţită faţă de Saur 2, având şi proiectile anti-tanc, şi anti-avion, din cele de standard NATO.
Foto: Saur 2 în testele armatei

Toate astea sună frumos, însă Saur 3 a existat până acum doar în câteva schiţe simpliste, iar despre Saur 3 se vorbeşte din 2010, cu detalieri din 2012, apoi 2013. Deci, e un deceniu de amânări şi suspendări, în care vehiculul nu a mai ajuns la producţia propriu-zisă. Au fost de-a lungul deceniului acorduri cu Rheinmetall, apoi şi cu alţi parteneri menţionaţi, dar vehiculul nu a mai ajuns realitate. Nici măcar modelul Agilis 8x8, care trebuia să fie produs la RMVS, o companie fondată la Moreni de IAM şi Rheinmetall, nu a mai ajuns realitate. Şi dacă pe Saur 2 Romarm îl prezintă la categoria de produse curente, atunci despre Saur 3 nu se mai menţionează nimic pe site-ul oficial. Aşa cum am menţionat, le-am adresat celor de la Romarm întrebări şi despre Saur 2, şi despre Saur 3, dar deocamdată nu am primit niciun răspuns. Iar România se depărtează tot mai mult de timpurile când putea produce şi producea efectiv vehicule blindate proprii, pe care le şi livra propriei armate.
2
17,455
COMENTARII (0)
Fiţi primul care comentează această ştire!
COMENTARIUL MEU
Trebuie să fiţi logat pentru a putea comenta
Logare | Înregistrare
COMENTARII FACEBOOK
Înapoi
    Logare PiataAuto.md
Login:
Parola:
Memorizeaza-ma
Ai uitat parola?
Eşti nou aici? Atunci înregistrează-te!