(VIDEO) Acesta e ZIL E167, un camion experimental cu 6 roţi imense, 2 motoare V8 şi un consum de 150 litri/100 km

Demult, în anul 1963, fabrica de camioane ZIL a construit un camion experimental cu capacităţi de trecere excepţionale, care trebuia să fie capabil să înainteze prin pădurile înzăpezite şi neumblate ale Siberiei într-un mod neînfricat. Această creaţie într-un singur exemplar mai există şi azi, deşi e deja ruginită de trecerea timpului şi de păstrarea în condiţii precare.

Dezvoltarea camionului a început în 1961. Munca propriu-zisă la dezvoltare a început târziu, abia în toamna anului 1962, motiv din care inginerii au trebuit să combine soluţii deja existente. Aceştia au ales să folosească o formulă de 6 roţi cu 3 punţi egal distanţate între ele. Tracţiunea era transmisă către puntea din faţă şi cea din spate, în timp ce puntea mediană era doar portantă şi nu avea nici măcar suspensie, fiind sudată de cadru. Garda la sol era uriaşă, de 75 cm, iar roţile relativ înguste trebuiau să asigure înaintarea uşoară prin zăpezi. Înălţimea roţilor era cât statura unui om, iar poziţionarea mastodontului alături de un GAZ al acelor vremuri arată elocvent proporţiile.

Pentru a asigura înaintarea unui asemenea mastodont, s-a optat pentru instalarea a două motoare V8 pe benzină de ZIL 375. Un asemenea motor avea o cilindree de 7,0 litri şi dezvolta 180 CP. Fiecare din motoare trimitea forţa către două roţi de pe partea sa, deci unul pentru roţile de pe stânga şi altul pentru cele de pe dreapta, aşa că se putea vira după principiul şenilelor. Totuşi, camionul avea mecanisme de virare pe două punţi — faţă şi spate.

Mastodontul avea 6 rezervoare de benzină, în care încăpeau 900 litri. Această cantitate era suficientă, însă, doar pentru 600 km, pentru că media de consum era de 150 litri/100 km!

Maşina a fost testată pe parcursul a câţiva ani, începând cu anul 1963, parcurgând mii de kilometri. S-a împotmolit de 4 ori pe parcursul testelor, de 3 ori reuşind să iasă singură până la urmă.

Vehiculul a fost lăsat să ruginească la fabrica ZIL în perioadele sale de decadenţă, iar ulterior a fost salvat de un pasionat, care l-a cumpărat şi reanimat, păstrându-l şi azi.

În video-ul de mai jos acest ZIL E167 a fost filmat în starea în care a ajuns în zilele noaste. Poţi include subtitre cu traduceri automatizate în limba dorită din comenzile player-ului.