Acesta e MV New Aden, noul transportator petrolier construit în China, care are vele din fibră de carbon şi va naviga ajutat de forţa vântului

Costurile mari la carburanţi şi energie din ultimul timp, dar şi necesitatea industriei de transporturi maritime de a reduce semnificativ emisiile de CO2, îi fac pe ingineri să caute soluţii tot mai diverse. Pe lângă tot soiul de nave electrice sau cu motoare capabile să ruleze pe diferite tipuri de combustibili sau amoniu, în ultimul timp auzim tot mai des despre revenirea la o tehnologie veche de mii de ani, cea de a folosi vântul ca forţă de propulsie pe oceane. Până la urmă, vântul e gratuit şi nu generează emisii, iar cu cunoştinţele noi de aerodinamică şi hidrodinamică am putea face uz de el şi mai eficient decât strămoşii noştri.

Acum o lună şi un pic scriam despre o echipă de ingineri din Suedia, care dezvoltă o asemenea navă, numită Oceanbird, ce ar avea patru 8 structuri metalice mari, grupate în 4 unităţi active, care ar avea rolul de a capta forţa vântului, iar calculele arătat că traversarea oceanului Atlantic cu un asemenea sistem de propulsie nu ar fi cu mult mai lentă decât un vas cu propulsie obişnuită. Ei bine, un principiu foarte asemănător de propulsie cu cel anunţat de suedezi tocmai a fost implementat deja pe o primă navă construită în China, numită MV New Aden.

Nava e un transportator petrolier uriaş, de 333 metri lungime şi 60 metri lăţime. Nava a fost construită la şantierul naval Dalian din China, pentru o companie numită China Merchant Energy Shipping, care va şi opera acest transportator. Ceremonia de livrare oficială a navei construite a avut loc la 24 septembrie, fiind anunţată câteva zile mai târziu, iar acum nava trece prin ultimele pregătiri înainte de a fi antrenată în munca propriu-zisă de livrare. Să revenim, însă, la ingineria sa şi la folosirea de către ea a vântului drept forţă de propulsie.

Nava va avea 4 „vele” mari, fixate de nişte catarge, velele nefiind realizate din pânză, ca la corăbiile clasice, ci din fibră de carbon. Sunt structuri unitare, nu duble ca la inginerii suedezi, şi sunt ceva mai simple, dar au de asemenea aerodinamică asemănătoare aripii de avion, şi vor fi de asemenea ajustate în timp real de un sistem electronic, care va analiza viteza vântului, direcţia dorită de navigare şi alţi parametri. Forma de aripă de avion îi dă avantajul unei eficienţe mai mari în propulsie, ori, o aripă care are o curburi de lungime diferite pe cele două feţe, determină un efect de propulsie.

Astfel, aparent chinezii i-au întrecut pe suedezi folosind aceeaşi tehnologie, or, suedezii estimează că vor putea produce abia în 1-2 ani o navă cu propulsie doar pe bază de vânt, având mici motoare adiţionale doar pentru manevrare în port. Însă transportatorul petrolier construit acum în China va folosi forţa vântului doar ca ajutor pentru motoarele diesel pe care le are la bord. Chinezii estimează că nava va folosi cu până la 9,8% mai puţin combustibil datorită vântului, eliminând cu până la 2.900 tone de CO2 mai puţin pentru fiecare călătorie.