(VIDEO) Cum îşi încălzeşte habitaclul la -30 grade Celsius o Tesla cu pompă de căldură, faţă de una cu termistor

Dacă maşinile cu motoare cu ardere internă îşi încălzesc habitaclul folosind căldura generată de motorul propriu-zis, fără a pune în funcţiune un utilaj adiţional de obicei, atunci electromotoarele maşinilor electrice nu generează un asemenea exces de căldură, iar asta înseamnă că habitaclul trebuie încălzit prin alte metode, cu sisteme auxiliare. Un youtuber din SUA a experimentat două asemenea sisteme, montate pe acelaşi model, Tesla Model 3, în două exemplare din ani diferiţi. O maşină avea pompă de căldură, în timp ce cealaltă avea termistor PTC.

Cele mai simple sisteme de încălzire a habitatelor de maşini electrice erau practic nişte reşouri electrice cu ventilator, ca în cazul unui uscător de păr sau a unei aeroterme, motiv din care maşina electrică de acum 40 de ani, despre care vorbeam acum două săptămâni, avea un asemenea uscător. Şi-n zilele noastre tehnologia de asemenea reşouri mai e aplicată la unele modele electrice mai bugetare, iar unele mai sofisticate au trecut deja la termistor PTC, adică termistor cu coeficient pozitiv de căldură, care foloseşte o rezistenţă cu efect ce variază în funcţie de temperatură şi, cu o formă potrivită, poate fi mai eficientă în consumul de electricitate decât un reşou simplu. Iar tehnologia cea mai eficientă în consum, dar mai scumpă, e cea cu pompă de căldură la bord, care funcţionează prin captarea diferenţei de temperatură din aer faţă de circuitul său de refrigerant, compresarea aerului şi trimiterea aerului cald în habitaclu. O pompă de căldură foloseşte, de obicei, 1 kW de energie pentru a genera între 3,5 şi 4,5 kW de căldură, calculaţi în unităţi echivalente.

Ei bine, autorul video-ului de mai jos, aşa cum spuneam, a luat o Tesla Model 3 cu pompă de căldură, mai nouă, şi una cu termistor PTC, testându-se încălzirea habitaclului la o temperatură de -28 către -30 grade Celsius. Ideea era să se vadă nu doar consumul, dar şi cât de repede habitaclul va deveni confortabil de cald. Comparaţia e interesantă pentru că habitaclul e egal în dimensiuni în ambele cazuri, fiind vorba de acelaşi model.

Modelul cu pompă de căldură a început a sufla aer în guri de ventilare după circa 40 de secunde, deşi acesta încă nu era cald. După 3 minute, aerul începuse a deveni mai cald, dar încă nu confortabil de cald.

Între timp, maşina cu termistor PTC sufla deja aer mai cald, iar acum termometrului începuse să urce mai rapid. În maşina cu pompă de căldură aerul cald începuse să se simtă după 7 minute însă tempoul de încălzire părea să recupereze ritmul faţă de maşina cu termistor. După 15 minute, maşina cu pompă de căldură era deja în avans, la minutul 17 în ea fiind peste 20 de grade F, adică -6 grade Celsius, în timp ce maşina cu termistor PTC avea 1 grad F, adică -17 grade Celsius. Până la urmă, după 30 minute maşina cu pompă de căldură avea deja temperatură confortabilă, iar către 40 minute avea o atmosferă caldă şi confortabilă. Maşina cu termistor, deşi încălzise temperatura, încă nu lăsa impresia de cald şi confortabil. Deci, maşina cu pompă de căldură a câştigat detaşat.

Totuşi, putem remarca şi faptul că la 30-40 minute de la pornirea sistemului de încălzire într-una abia de se simţea confortabil, iar în alta încă nu se ajunsese în acel punct. Vezi întregul experiment mai jos.