Ingineria curioasă a primei Toyota RAV4 electrică, lansată încă în 1997, înaintea primului Prius

Deşi azi Toyota pare să se opună maşinilor electrice, acum 25 de ani producătorul japonez a fost atât de curajos, încât a lansat o Toyota RAV4 electrică, în 1997, bazată pe prima generaţie a lui RAV4. Iar asta se întâmpla când aproape niciun producător nu avea intenţii prea mari cu maşinile electrice. Mai mult ca atât, asta se întâmpla înainte ca Toyota să fi lansat primul Prius, model care apăruse abia la sfârşitul aceluiaşi an! Iar partea şi mai fascinantă e că ingineria primului RAV4 electric era atât de vizionară şi avansată, încât putem vedea cum japonezii au aplicat încă de atunci tehnologii complexe, care abia acum se răspândesc la modelele electrice moderne!

La partea de baterii, tehnologia de azi litiu-ion încă nu exista în forma sa de producţie largă, care ar fi putut adoptată pentru o maşină. Aşa că japonezii au mers pe bateriile Ni-MH, şi ele fiind considerate foarte inovatoare atunci. Toyota şi Panasonic studiaseră mai multe tehnologii de baterii şi au ajuns la concluzia că Ni-MH era cea mai progresistă şi mai viabilă opţiune de atunci, indicând şi parametri buni de funcţionare la temperaturi scăzute.

În rezultat, bateriile care au ajuns pe acest model totalizau un set de 24 de module, fiecare din module fiind o baterie de 12 V, la 95 Ah. Capacitatea totală de stocare a celor 24 de baterii era de 27 kWh, o capacitate deloc neglijabilă dacă e să ne gândim că prima generaţie de Leaf, apărută mult mai târziu, avea 24 kWh. Bateriile erau stocate în podeaua maşinii, în mod similar maşinilor electrice de azi, caroseria fiind uşor modificată în structura sa internă pentru a elimina tunelul central, întrucât nu mai exista o cutie de viteze clasică şi un arbore cardanic spre spate.

Bateriile puteau fi încărcate printr-o priză relativ simplă şi acceptau o putere de maxim 6 kW, ceea ce însemna că era nevoie de 5 ore pentru încărcarea lor completă. Autorităţile americane, însă, au omologat această primă Toyota RAV4 electrică la o autonomie de 95 mile, adică 153 km. Din nou, dacă ne gândim că vorbim de un model lansat în anul 1997, nu e deloc rău!

Maşina era una cu tracţiune faţă, un singur electromotor propulsând puntea faţă, printr-un reductor, fără o cutie de viteze, exact cum se întâmplă şi azi la majoritatea maşinilor electrice. Motorul avea 67 CP şi 190 Nm, deci nu era foarte puternic, dar cuplul maxim era disponibil instantaneu, iar asta lăsa impresia unei maşini dinamice. Viteza maximă era limitată la 137 km/h, din considerente de turaţii ale electromotorului şi păstrare a eficienţei în consum.

Într-o epocă în care maşini foloseau servodirecţie hidraulică şi frâne cu circuite similare, Toyota a păstrat sistemele similare, dar a montat pompe electrice pentru fiecare din aceste circuite. Şi mai surprinzător e că Toyota a gândit mult care ar fi cea mai potrivită soluţie pentru încălzirea habitaclului şi nu a vrut să aplice soluţii simpliste precum suflarea unui aer încălzit prin reşouri electrice, de genul aerotermelor, cum au făcut-o multe maşini electrice mai târziu şi unele o mai fac şi azi, într-o formă mai mult sau mai puţin evoluată. Cei de la Toyota au decis să folosească o pompă de căldură, care avea să aibă funcţie dublă, şi de încălzire, şi de răcire vara. Încă de atunci, inginerii niponi au constatat că pompa de căldură va fi cea mai eficientă soluţie în consumul de electricitate şi randamentul de încălzire, iar noi auzim abia acum, în prezent, la cele mai performante modele electrice lansate, de răspândirea pompelor de căldură! De fapt, această primă Toyota RAV4 electrică din 1997 a fost şi primul automobil din lume care a aplicat o pompă de căldură la bord!

Iar inginerii Toyota de atunci au echipat acea pompă şi cu releuri adiţionale, astfel încât ea să poată furniza încălzire şi la -25 sau -30 grade. Ar fi consumat mai mult la o asemenea temperatură, dar ar fi funcţionat.

Maşina mai avea inovaţii precum programarea startului încărcării la o anumită oră, când solicitarea reţelei e mai mică şi preţul energiei e mai coborât. Iar înainte de a fi lansată, japonezii au testat maşina până la cifre de parcurs de 300.000 mile, adică 480.000 km, pentru a se asigura că ea va fi longevivă.

Şi paradoxul e că acele maşini, deşi nu s-au vândut în număr foarte mare, au fost neaşteptat de fiabile. Ele au fost vândute în principal în California şi în alte câteva state în număr mai mic, iniţial doar prin programe de leasing, apoi şi publicului mai larg. Un număr de 1.484 maşini au fost vândute în California, un număr mai mic, dar necunoscut cu exactitate, a fost vândut şi alte state, iar apoi, către sfârşitul carierei au mai fost vândute 328 de maşini publicului larg, fiind vândute imediat. A fost, deci, o situaţie când exista cerere, dar oferta fusese limitată. Iar maşinile s-au bucurat de o apreciere formidabilă, fiind catalogate ca lipsite de probleme şi chiar plăcute în exploatare. Câţiva ani mai târziu după startul producţiei, se raportaseră maşini care trecuseră de 240.000 km fără vreo problemă cu bateriile. Şi până şi-n ziua de azi mai există în circulaţie circa 400-500 de asemenea maşini doar prin California. Doar că, atunci când ajung la schimbarea de baterie, preţul acestora depăşeşte valoarea maşinii, şi nu prea alege nimeni să facă asta.

Totuşi, maşina a fost o mostră excepţională de inginerie vizionară, profund gândită şi testată. Atât de vizionară încât recunoaştem aceste principii inginereşti abia pe maşinile moderne de azi, după 25 de ani! Şi, paradoxul e că în anul 2003 producţia a încetat nu din lipsa cererii, ci din cauza unui proces de judecată iniţiat de concurenţii de la General Motors, care cumpăraseră compania ce deţinea tehnologia bateriilor Ni-MH, folosită de Panasonic în producţia bateriilor. A fost un soi de blocaj juridic, orchestrat de concurenţă, deci, atunci când RAV4 EV începuse să devină prea cunoscut şi apreciat în statele în care era vândut!

Şi, desigur, marea întrebare pentru mulţi pasionaţi de maşini electrice ar fi de ce Toyota, după acest model cu care a fost mai curajos, poate ca orice alt producător în direcţia maşinilor electrice, nu vrea să facă acelaşi lucru, cu aceeaşi abordare inginerească şi azi, să inoveze tehnologii mai avansate decât alţii şi să fie printre lideri la maşinile electrice? Ei bine, e o întrebare la care nu avem răspuns. Dar, oricum, această primă Toyota RAV4 electrică rămâne a fi un model absolut fascinant în ingineria sa, de acum 25 ani!